Ciudăţenii despre animale, pe care nu le-ai studiat la şcoală

27 octombrie 2020   Casă și Grădină

De ce au zebrele dungi? Cum rezistă broscuţele în timpul iernilor cumplite din Alaska sau din Canada? Vieţuitoarele sălbatice au metode inedite de a vâna sau de a se adapta la condiţiile de mediu. Află care sunt acestea!

Şoimii vânează cu foc

Zoologii australieni au descoperit recent că anumite păsări, inclusiv şoimii, sunt capabile să dea foc tufişurilor din preajma vizuinei unde se află prada la care râvnesc – cum ar fi rozătoarele. Focul determină animăluţele să iasă din tunelurile de sub pământ, iar prădătorii cu aripi îşi fac rost mai uşor de masa de seară.

Zebrele anti-insecte

Cu toţii ne-am întrebat în copilărie care e rostul dungilor alb-negre care acoperă corpul zebrelor. Multă vreme, savanţii nu au avut nicio explicaţie. Un studiu publicat recent arată însă că dungile reflectă lumina într-un mod deosebit, ceea ce alungă insectele, în special tăunii, care atacă constant frumoasele mamifere.

Rechinul vegetarian

Cetorhinus maximus sau rechinul pelerin, lung de 12 metri şi cu fălcile largi deschise, pare feroce la prima vedere. Ai impresia că ar putea înghiţi un om întreg, dar de fapt bietul e vegetarian: nu se hrăneşte decât cu microplancton marin!

Broscuţa care îngheţată

O specie de broască din America de Nord îngheaţă şi se dezgheaţă după cum vor muşchii ei. Ca să reziste iernilor dure din Alaska sau din Canada, a dezvoltat capacitatea de a stoca în organism uree şi şi glicogen, substanţe care acţionează pe post de antigel. Acestea o protejează de frig şi îi permit să supravieţuiască, atâta timp cât lichidele congelate din corp nu depăşesc procentul de 65%. Când vine primăvara, broscuţa se dezgheaţă lent şi oac! îşi reia activitatea. 

Şopârla otrăvitoare

Dragonul de Komodo este cea mai mare specie de şopârlă de pe mapamond şi are un aer extrem de ostil. Muşcătura lui nu e însă periculoasă pentru prada pe care o vânează. Cu forţă mortală sunt muşchii puternici ai gâtului şi secreţia unei substanţe toxice în cavitatea bucală.

Peştişorii beţivi

O specie de peşti roşii rezistă peste iarnă, în apa rece şi puţin aerată a ochiurilor de apă, graţie unei enzime care le permite să transforme acidul lactic din organism în etanol. E ca şi cum s-ar încălzi cu o picătură de vodcă!

@shutterstock

Mai multe