De ce scrâşneşti din dinţi în somn

Se spune că la nervi este de preferat să strângi din dinţi decât să faci ceva necugetat. Poate că face bine la psihic, dar pentru dinţii tăi acest procedeu nu-i deloc recomandat. Cunoscut sub denumirea medicalăde bruxism, încleştatul dinţilor, voluntar sau inconştient, provoacă multe neplăceri, printre care şi uzura prematură a dinţilor!

Bruxismul poate fi „diurn sau nocturn,însă cel inconştient,care apare noaptea,este obiceiul care aduce modificări la nivelul cavităţii bucale şi poate afecta calitatea vieţii“,potrivit dr. Alexandra Mircea,medic stomatolog. Studiile arată că această afecţiune se află în strânsă legătură cu stresul acumulat în timpul zilei. Cu toate acestea,există şi alţi factori declanşatori,cum ar fi muşcătura defectuoasă,care apare din cauza dinţilor care nu sunt aliniaţi corect,anumite medicamente (spre exemplu antidepresivele) şi consumul ridicat de alcool,cafea sau energizante.

Semne alarmante

Frecarea,scrâşnirea sau încleştarea dinţilor în timpul somnului.Sensibilitate crescută a danturii.Durere la nivelul musculaturii faciale.Migrene,mai ales dimineaţa.Leziuni dentare cu lipsă de smalţ,ce apar la baza dinţilor. 

Îţi poţi uza sau fractura dinţii

Cea mai frecventă manifestare a bruxismului este uzura dentară,afirmă specialistul. Ea poate afecta doar stratul superficial,smalţul,sau,în formele avansate,şi stratul dentar profund,apărând sensibilitatea dinţilor la variaţiile de temperatură ale alimentelor consumate. De asemenea,în funcţie de muşcătura din timpul mişcărilor maxilare,precum şi de calitatea ţesuturilor dentare,pot apărea fracturi ale dinţilor.

Avertizare că micuţul tău este răcit

În cazul copiilor,bruxismul poate fi legat de noua senzaţie de a avea dinţi. Cei mici obişnuiesc să-şi scrâşnească dinţii atât ziua,cât şi noaptea,în special în perioada în care dinţii de lapte sunt înlocuiţi de cei permanenţi. Medicul specialist intervine doar în situaţia în care afecţiunea nu dispare după ce au erupt toţi dinţii. În unele cazuri,scrâşnitul dinţilor poate apărea în urma unei răceli sau a infecţiilor de la nivelul urechilor.

Consultă medicul stomatolog!

Dacă scrâşneşti din dinţi în mod constant,este indicat să te programezi la un consult de specialitate. Astfel,medicul stomatolog îţi va spune dacă este cazul să faci o electromiogramă (EMG),care constă în înregistrarea grafică a activităţii muşchilor masticatori. Aceştia se contractă intens în timp ce persoanele care suferă de bruxism dorm. În cazul în care se dovedeşte că suferi de bruxism,tot medicul stomatolog îţi poate prescrie o serie de tratamente,care au rolul de a te scăpa de acest tic,dar şi de a-ţi proteja dantura.

Dr. Alexandra Mircea Medic stomatolog,Velvet Dental

„Există mai multe tratamente antibruxism. Cele mai frecvente şi uşor de utilizat sunt gutierele de bruxism,reprezentate printr-o folie de plastic de 1 mm grosime,perfect adaptate pe arcadele dentare (se confecţionează după amprentarea în prealabil a arcadelor maxilare).

Acestea împiedică uzura smalţului şi reduc contracţia musculară. Sunt folosite şi gutierele de repoziţionare a dinţilor,pentru alinierea optimă a acestora (în cazul în care muşcătura este defectuoasă),care rezolvă atât defectul de muşcătură,cât şi problema bruxismului. Nu în ultimul rând,injectarea unor cantităţi scăzute de botox poate fi un bun tratament.

Această substanţă provoacă relaxarea muşchilor,ameliorând considerabil contracţia intensă a acestora,dar permiţând în acelaşi timp optima lor funcţionare. Tratamentul constă în cinci-şase injecţii,aproximativ de două ori pe an.“