Superbufniţele, înţelepte şi ochioase
Dintre toate vietăţile cerului, bufniţele au o ţinută impresionantă. Cu ochii lor mari, cu privirea fixă şi misterioasă, cu penajul bogat, aceste creaturi vor parcă să ne atragă atenţia că nu degeaba sunt simbolul Atenei, zeiţa înţelepciunii.
Bufniţa cu ochelari adoră pădurile tropicale
Trăieşte în sudul Mexicului,America Centrală şi în unele părţi din America de Sud şi preferă pădurile tropicale dense. Bufniţa cu ochelari se hrăneşte cu mamifere mici care sunt active pe timp de noapte,precum şoarecii,oposumii,sconcşii,insectele,păsările şi broaştele,dar poate doborî fără probleme şi o pradă mai mare decât corpul său. Trăsăturile ei sunt distincte,are sprâncene albe lungi,care îi scot în evidenţă ochii mari. Penajul din zona gâtului este unul aparte.
Striga,cea mai frumoasă pasăre nocturnă
Chipul în formă de inimioară este caracteristic bufniţei de hambar,cunoscută şi ca „striga“. În alte zone ale lumii,poartă nume precum bufniţa fantomă,bufniţa morţii sau bufniţa delicată. Este considerată una dintre cele mai frumoase păsări nocturne de la noi din ţară şi este specializată în vânătoarea mamiferelor mici de la sol,având o dietă alcătuită în mare parte din rozătoare şi şoareci de câmp. Speranţa de viaţă a bufniţei de hambar este mică,de 1-2 ani. Dar sunt şi excepţii:în America de Nord,cea mai bătrână strigă a trăit 11 ani şi 6 luni,iar o surată de-a ei din Olanda a atins venerabila vârstă de 17 ani.
Bufniţa polară,în alb şi negru
Răpitoare din ţinuturile polare (foto sus),se aventurează uneori pe coasta de est a Statelor Unite. Trăieşte în principal în zonele de tundră din America de Nord,Europa şi Asia. Bufniţa polară este una dintre cele mai mari păsări din soiurile cu care se înrudeşte. Femelele depun între 3 şi 11 ouă şi îşi apără cuibul de prădători. Penajul masculilor devine tot mai alb pe măsură ce înaintează în vârstă,iar tovarăşele lor au penele închise la culoare,cu multe pete.
Bufniţa de vizuină vânează şi ziua
Nu toate bufniţele îşi fac cuiburi în copaci,iar cel mai bun exemplu este bufniţa de vizuină. Trăieşte în galeriile care au fost săpate de alte mamifere mici,precum câinii de prerie şi popândăii. Bufniţele sunt acoperite de pene colorate,cu pete maronii. Sprâncenele sunt albe şi frumos creionate,deasupra ochilor mari,aurii. Spre deosebire de alte surate,acestea sunt active în timpul zilei,în special primăvara când,adună hrană pentru puii lor. Petrec mult timp la sol şi vânează insecte şi animale mici.
Ciuful de pădure,mereu uimit
Este o pasăre răpitoare şi adoră să se instaleze în cuiburile abandonate ale unor păsări la fel de mari ca ea,precum şoimii,corbii şi coţofenele. Caracteristică e expresia ei de permanentă uimire,datorită smocurilor lungi din penajul capului,care stau întocmai ca nişte urechi ciulite sau ca două semne de exclamare. E o pasăre agilă,cu un auz atât de fin,încât poate să înhaţe prada chiar şi în beznă totală. Vânează făcând ture joase,aproape de nivelul solului,chiar în câmp deschis,dar rareori caută hrană înainte de lăsarea întunericului.