Cum ne menţinem sănătatea mintală în perioada carantinei

21 aprilie 2020   Lifestyle

Izolarea la domiciliu aduce după sine o schimbare radicală a stilului de viaţă. Pentru mulţi dintre noi, statul în casă poate duce la stări de anxietate, la atacuri de panică şi chiar la depresie. Stresul, frica, lipsa de mişcare şi de contact social declanşează anumite reacţii în organismul uman ce pot cauza afecţiuni atât fizice cât şi mintale.

Psihologul Carla Chebuţiu spune că stresul generat de pericolul îmbolnăvirii, dar şi ştirile pe care le aflăm zilnic despre noul coronavirus, pot avea un impact psihic şi emoţional considerabil asupra noastră.

Afiliată comunităţii Medici pentru România, Carla Chebuţiu acordă asistenţă medicală gratuită pacienţilor cu boli cronice şi diverse simptome uşoare în cadrul campaniei „Nu uităm de ceilalţi”, pe platforma www.medicipentruromania.ro. Într-un interviu, psihologul explică modurile în care ne putem proteja sănătatea mintală în această perioadă de carantină.

Citeşte şi: De ce este important să ne spălăm pe mâini

Cum putem înfrânge rutina ce riscă să se instaleze în viaţa petrecută în izolare?

„Ne putem derula viaţa socială în mediul online, ne putem reconecta chiar şi cu prieteni cu care am pierdut legătura. De asemenea, putem privi situaţia ca pe o oportunitate de a ne dezvolta personal, de a ne îmbogăţi cunoştinţele şi, de ce nu, de a învăţa lucruri noi. Creativitatea poate fi colacul de salvare în situaţia curentă.

Activitatea fizică, sportul, reprezintă o unealtă foarte bună pentru bunăstarea fizică şi psihică. Când spun sport, mă refer chiar şi la dansul prin casă ascultând muzica preferată. Pentru norocoşii care se află în izolare cu partenerul recomand intimitatea, vizionarea de filme şi discuţii relaxante care să-i ajute în solidificarea relaţiei”.

Cum putem evita anxietatea şi depresia în această perioadă?

„Având în vedere faptul că în această perioadă este dificil să ne facem planuri pe termen lung, neştiind cum vor evolua lucrurile, nu strică să ne facem un program pentru câteva zile care sa includă atât activităţi plăcute, cât şi activităţi necesare. Mă refer aici la activităţi legate de curăţenie, îngrijire personală, sport, citit, filme, etc. - în funcţie de preferinţele fiecăruia.

Este important să identificăm ceea ce ne face nouă plăcere şi să nu ne luăm neapărat după activităţile propuse de prieteni sau specialişti, deoarece este posibil să nu ni se potrivească”.

Citeşte şi: Echilibrul emoţional în izolare

Tindem să ne uităm des la ştiri, care sunt în mare parte despre Covid-19. Cum ne afectează ele din punct de vedere psihic?

„În opinia mea, ar fi de preferat să limităm expunerea la ştiri deoarece poate amplifica anxietatea din pricina centrării acestora asupra aspectelor negative. O minte anxioasă este predispusă să preia informaţiile negative şi să ignore informaţiile pozitive.

Deşi este bine să fim informaţi, sursele sunt cele care fac diferenţa. Aveţi grijă la ştirile sau informaţiile false! Încurajez consultatea site-urilor specializate, cum ar fi Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau site-ul Ministerului Sănătăţii”.

Care sunt primele semne ale depresiei? Ce ar trebui să facem atunci când le observăm?

„Primele semne ale depresiei pot varia. Drept urmare, dacă avem probleme legate de somn, cum ar fi insomnia sau hipersomnia, aproape în fiecare zi, modificări de apetit corelat cu modificări ale greutăţii corporale însoţite de diminuarea capacităţii de concentrare, de atenţie, sentimente de culpă inadecvate sau excesive, autoreproş, lipsă de energie aproape în fiecare zi, ar fi de preferat consultarea unui specialist”.

Consultaţiile psihologice prin telemedicină. Cât sunt de eficiente şi în ce măsură ne ajută pe perioada izolării la domiciliu?

„Consultaţiile sunt eficiente în gestionarea anxietăţii, oferind tehnici şi metode eficiente în situaţii acute. Mă refer aici chiar şi la atacurile de panică ce pot fi controlate prin diferite metode. Consultaţiile prin telemedicină oferă un suport ideal în această perioadă, în special pentru gestionarea problemelor psihologice acute”.

Mai multe