Dermatita atopică: de la definiţie la recomandări şi contraindicaţii

Dermatita atopică (DA) este dificil de gestionat pentru pacienţi şi familiile lor, indiferent de vârstă. Sănătatea generală şi psihosocială le sunt afectate, cu alte cuvinte - viaţa de zi cu zi.

Persoanele care suferă de DA au nevoie să ştie, în primul rând, că nu sunt singure, iar cei din jurul lor au nevoie să afle că DA nu este o boală contagioasă. Apoi, este important să acorde atenţie fiecărui aspect al stilului lor de viaţă, de la îngrijirea pielii şi sănătatea psihică până la ceea ce mănâncă. Următorul articol însumează informaţiile de specialitate ale medicului alergolog, dermatolog, homeopat, nutriţionist şi psiholog pentru a veni în sprijinul adulţilor şi părinţilor cu copii şi adolescenţi ce suferă de DA. 

Cu dr. Adriana Camuescu, Centrul Medical Sanador, Bucureşti

Ce este DA?

DA este o afecţiune inflamatorie cutanată, generată de asocierea între un defect de structură al pielii şi acţiunea factorilor de mediu. Pielea pacientului cu DA nu sintetizează corect substanţe care să îi asigure integritatea şi funcţia de barieră, ca urmare, devine uscată şi sensibilă la acţiunea factorilor de mediu: iritanţi, alergeni, infecţii. De multe ori, DA este prima manifestare a ceea ce numim „marş atopic“ - o succesiune de afecţiuni alergice: DA, rinită alergică, astm alergic şi, mai nou asociată, esofagita eozinofilică (n.r. - inflamaţie a ţesutului esofagian în urma acumulării de celule sangvine numite eozinofile). 

Ce sunt testele alergologice?

Testele utile în diagnosticul şi tratamentul DA sunt cele care evidenţiază sensibilizarea la alergenii alimentari, respiratorii sau de contact. Alergenii menţionaţi pot produce pusee de DA sau pot determina persistenţa manifestărilor, însă nu sunt cauza apariţiei DA. Metoda de testare, aleasă de către specialistul alergolog, poate fi cutanată sau serologică (teste din sânge).

Diagnosticul DA este unul clinic, uscăciunea şi pruritul cutanat sunt elemente esenţiale. Evoluţia cronică a simptomelor, apariţia eczemei cu localizări specifice şi prezenţa în istoricul personal sau familial a afecţiunilor alergice sunt elemente care contribuie la stabilirea diagnosticului de DA. În forma sa cea mai simplă, DA se referă la o piele uscată care, în timp, poate să capete aspect de eczemă - placarde de culoare roşie - cu vezicule sau cruste la suprafaţă. În evoluţie, pielea se poate îngroşa sau suprainfecta, făcând tratamentul mai dificil. Simptomul esenţial în dermatită atopică este pruritul, cu impact major asupra calităţii vieţii.

Când sunt recomandate testele alergologice?

Toate aceste teste trebuie recomandate de medicul specialist (n.r. medic alergolog) care va stabili un plan de investigaţie. În funcţie de context şi de cauzele eventuale ale declanşării puseelor de DA, acesta va decide ce teste sunt potrivite. Nu orice pacient cu DA trebuie testat alergologic. În formele simple, cu răspuns bun la tratament, testarea alergologică nu aduce neapărat un plus. Dacă ne aflăm în faţa unei DA cu evoluţie îndelungată, cu răspuns slab la tratament sau cu pusee repetate, testarea alergologică devine necesară. Abordarea diagnostică şi terapeutică a DA se face, de regulă, în echipă: medic alergolog - medic dermatolog, plus alte specializări, dacă este cazul (nutriţionist, psiholog).

Care sunt, în realitate, efectele secundare ale vaccinării? Există o asociere în bolile atopice? 

Sunt cazuri izolate, însă nu suficiente încât să se tragă o concluzie. Există efectele generale deja cunoscute, cum ar fi roşeaţa şi/sau umflătura ca reacţii locale sau stări febrile care pot să apară în primele 24-48 de ore de la administrarea vaccinului. Cu alte cuvinte, nu avem nicio bază ştiinţifică care să arate că vaccinarea ar produce puseu de DA sau ar iniţia DA.

Nota redacţiei: Ce susţin reprezentanţii în sănătate 

Într-o lucrare de specialitate, publicată de doi oameni de ştiinţă sud-africani în anul 2018, au fost aduse în discuţie vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) şi bolile atopice (eczemă, astm, rinită şi conjunctivită alergică). Specialiştii au analizat răspunsurile a opt cercetări, însă nu au găsit nicio asociere între vaccinarea cu ROR şi bolile atopice, mai ales că studiile au fost efectuate în medii diferite, existând stiluri de viaţă diverse ale participanţilor. 

În schimb, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din SUA, Academia Americană de Dermatologie şi Asociaţia Naţională a Eczemei nu recomandă pacienţilor care suferă sau au avut un istoric de DA administrarea vaccinului antivariolic în absenţa unui focar de variolă. Acest tip de vaccin conţine un virus viu ce produce efecte grave. O altă contraindicaţie este şi evitarea persoanelor care s-au vaccinat împotriva variolei, în primele 30 de zile, perioadă în care zona vaccinată are timp să se vindece. 

Potrivit Academiei Americane de Dermatologie, vaccinarea cu ROR poate afecta un pacient care suferă de eczemă şi care are, în acelaşi timp, o reacţie alergică severă la proteina din ou. Copiii care au probleme cardiorespiratorii severe sau gastrointestinale, după ce au consumat ouă sau doar au fost expuşi la ouă, pot avea nevoie de un vaccin alternativ. Aceasta este singura situaţie în care poate fi necesară o alternativă la vaccinul ROR. De altfel, medicul trebuie să afle, înainte de administrarea vaccinului antigripal, dacă pacientul cu eczemă are reacţie alergică la proteina din ou. Totuşi, imunizarea este foarte importantă, chiar şi în cazul copiilor cu eczemă. 

Care este rolul alergologului? 

Abordarea terapeutică a DA de către specialistul alergolog sau dermatolog este aceeaşi, în ceea ce priveşte îngrijirea pielii. Particularităţile intervin atunci când se asociază alergii. Primul şi cel mai important lucru în tratamentul DA este menţinerea hidratării cutanate prin aplicarea de emoliente cu concentraţie crescută de grăsime, dar şi de alţi variaţi constituenţi care contribuie la restabilirea funcţiei de barieră a pielii. Tratamentul curativ al eczemei în forma sa cronică sau a puseelor evolutive constă în administrarea locală de preparate cu rol antiinflamator, tratarea infecţiilor supraadăugate când este cazul şi administrarea de antihistaminice care să controleze senzaţia de mâncărime.

În cazul în care se depistează ca factor de agravare sau de întreţinere a DA alergia alimentară, se trece la investigaţii specifice. Se iniţiază dietă cu eliminarea alergenului sau alergenilor sub stricta supraveghere a medicului alergolog. Se cooptează un medic nutriţionist atunci când este vorba de diete extinse, unde există mulţi alergeni ce trebuie eliminaţi, pentru a evita dezechilibrul nutriţional.

DA se poate vindeca?

DA are evoluţie variabilă. De cele mai multe ori, se remite în primii ani de viaţă, în cazul copiilor. Poate să reapară la vârsta adolescenţei sau a maturităţii, când de altfel, pot să apară primele manifestări. Structura genetică, însă, rămâne aceeaşi toată viaţa, în sensul că un pacient cu DA, chiar dacă se „vindecă“, rămâne cu o piele mai sensibilă, cu o tendinţă mai mare de uscare. În general, ceea ce vor să afle părinţii este dacă, la un moment dat, îşi vor vedea copilul fără a avea erupţii. Răspunsul este „da“. 

Nu este exclus ca un copil care a avut o DA cu formă severă să refacă erupţia la vârsta adolescenţei sau chiar ca adult. Adulţii pot să facă chiar primul puseu de DA, la vârsta maturităţii. Evoluţia naturală a DA este spre vindecare. Dată fiind structura genetică particulară a pacientului atopic, este posibil ca pielea să rămână sensibilă, reactivă la factori nespecifici iritanţi. Ameliorarea acestei sensibilităţi persistente se obţine prin măsuri de îngrijire corectă a pielii. 

Tratamentul naturist nu are suficientă bază ştiinţifică pentru a fi inclus în ghidurile de tratament. Dacă pacientul optează pentru această variantă, este bine să se adreseze unui specialist în fitoterapie, homeopatie sau alte discipline complementare. Administrarea fără aviz a tratamentelor naturiste poate produce agravări ale DA. 

Există sprijin pentru persoanele care suferă de alergii? 

Sunt echipe pe care le creăm fiecare dintre noi (n.r. - specialiştii). Nu există un program la nivel naţional de suport, însă există asociaţii care vin în sprijinul pacienţilor alergici, aşa cum este Asociaţia Română de Educaţie în Alergii (AREA). 

Nota redacţiei: Misiunea celor de la AREA 

Este aceea de a aduce, împreună, specialişti cu diferite specializări în ateliere destinate persoanelor care suferă de alergii, inclusiv de DA. În afară de iniţierea campaniilor de informare şi conştientizare, pacienţii sau părinţii copiilor alergici pot pune oricând întrebări şi pot citi materialele ştiinţifice scrise de medicii voluntari ai asociaţiei, publicate pe site. 

„Înainte de pandemie, organizam frecvent ateliere de educaţie în care persoanele afectate se întâlneau să afle informaţii utile şi, în cadrul lor, legau ulterior şi relaţii personale. Situaţia actuală legată de măsurile pentru prevenirea răspândirii coronavirusului ne-a determinat să folosim preponderent grupurile şi instrumentele online“, ne-a explicat un reprezentant al AREA. 

La medicul primar dermato-venerolog

Cu dr. Oana Clătici, Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti

 Care sunt simptomele dermatitei atopice şi în ce zone apar?

La sugar, leziunile tipice de DA apar după vârsta de 2-3 luni: zone roşii, cu mici proeminenţe roşii sau vezicule pline cu lichid care se pot acoperi de cruste şi sunt situate la nivelul feţei - obraji, frunte, bărbie, scalp şi, mai rar, pe trunchi şi membre. Sugarul se scarpină des, este irascibil, plânge mult şi se trezeşte noaptea. Majoritatea leziunilor se vindecă spontan până la vârsta de doi ani. Doar 10% evoluează şi la adolescenţă, şi la vârsta adultă. 

Copilul şcolar (4-12 ani) prezintă, cel mai adesea, manifestări de eczemă, fie ca o recidivă a eczemei sugarului sau ca primă manifestare a atopiei. Apar zone roşii – plăci şi placarde, însoţite de mâncărime (prurit) la nivelul marilor pliuri, cum ar fi zonele poplitee (în spatele genunchilor) şi pe coate, în părţile laterale ale gâtului, dar şi pe trunchi sau abdomen.

La adolescent şi adult, în 90% dintre cazuri, este vorba despre o recidivă a eczemei copilului. Leziunile apar, mai ales, în zonele seboreice sau cu transpiraţie bogată (faţă, pielea capului, zona axilară, spate, gât). 

Ce presupune tratamentul? 

Este foarte important să se accepte că DA este o afecţiune cronică ce necesită îngrijire şi intervenţii medicale permanente pentru întreruperea cercului vicios „prurit-scarpinat“. 

La nou-născut şi sugar, permeabilitatea pielii faţă de substanţele cu care vine în contact este crescută. Prin urmare, absorbţia transcutanată crescută a acestor substanţe duce la creşterea efectelor sistemice nedorite şi la apariţia unor erupţii cutanate la copii. De aceea, în DA, medicul este cel care va recomanda un tratament individualizat. Poate fi vorba de creme dermatocosmetice pentru a trata uscăciunea pielii, de antihistaminice, uneori cura de antibiotice timp de 10-14 zile sau aplicarea unor dermatocorticoizi locali.

Care sunt efectele aplicării produselor pe bază de corticoizi?

Cu siguranţă, există momente acute în evoluţia DA, când inflamaţia este accentuată, iar copilul are mâncărime foarte intensă, ceea ce îi creează un mare disconfort. Acesta este momentul în care trebuie recomandată aplicarea de dermatocorticoizi topici, pentru a reduce pruritul şi pentru a scădea inflamaţia. 

Aplicarea este pentru  o perioadă scurtă de timp, a unei mici cantităţi de produs, cu diminuare progresivă a ei. Când este efectuată la recomandarea medicului şi se urmează schema de aplicare, dermatocorticoizii locali se dovedesc întotdeauna benefici. În cazul folosirii fără aviz medical, pe termen lung, pot apărea efecte secundare: senzaţie de uscăciune, arsură, prurit, atrofie (pielea devine subţire, transparentă, fragilă), leziuni de acnee etc.

În perioada de pandemie şi post-pandemie, regulile de igienă sunt mai stricte. Cum poate „supravieţui“ un pacient cu DA acestor reguli?

Antigenii din mediu sunt multipli. Pe primul loc, sunt antigenii de origine acariană. De aceea, decontaminarea încăperilor este urmată de ameliorarea crizei. Alţi antigeni (peri de animale, fulgi, fibre textile) se găsesc în „praful de casă“. Atopia poate fi declanşată şi de anumite alimente, polenuri, căldură, poluare, umiditate, substanţe iritante, stres. Un rol deosebit îl are suprainfecţia. Pe suprafaţa leziunilor cutanate, se poate dezvolta o floră microbiană, bogată în stafilococ auriu.

În contextul pandemiei, există şi o parte pozitivă pentru pacientul cu atopie: cei din jur respectă mai mult regulile de igienă, se spală mai des pe mâini, se păstrează distanţarea între persoane, se poartă mască. Aşadar, atopicul este mai în siguranţă în momentul în care se află în preajma altor persoane. În schimb, spălarea frecventă a mâinilor, a feţei şi corpului poate determina uscarea pielii şi declanşarea unui puseu de atopie, în timp ce folosirea diverselor dezinfectante poate duce la iritarea pielii, cu mâncărime, suprainfectare, reacţii alergice.

Se recomandă folosirea de produse speciale pentru DA (creme emoliente) şi administrarea de vitamina D care contribuie la integritatea epidermei (stratul exterior al pielii). DA nu respectă reguli şi remediile care au funcţionat perfect o perioadă pot deveni brusc ineficiente, mai ales în perioada pandemiei.

Se agravează afecţiunea în funcţie de anotimp? 

DA se agravează iarna la 68% dintre cazuri şi se ameliorează spontan vara datorită beneficiilor curei heliomarine (n.r. - vacanţa petrecută la mare), apoi evoluează cu perioade de remisiune şi exacerbare. 

Nota redacţiei: Concluziile recente ale unor oameni de ştiinţă  

O echipă de cercetători de la National Jewish Health, Colorado, a publicat un studiu la începutul lunii septembrie. Aceştia sugerează că anotimpul în care se naşte bebeluşul poate fi un factor de risc pentru manifestările marşului atopic, referindu-se la lunile septembrie, octombrie şi noiembrie. Totodată, specialiştii nu s-au oprit cu investigaţiile şi vor să afle şi să explice motivul pentru care cei mici, născuţi toamna, sunt mai sensibili la apariţia afecţiunilor alergice. Potrivit acestora, o intervenţie făcută încă de la o vârstă fragedă, chiar după naştere, poate fi o modalitate de a opri dezvoltarea marşului atopic. Hidratarea pielii şi introducerea alimentelor cu potenţial alergen cât mai devreme în dieta bebeluşului ar putea fi o soluţie. 

Cu dr. Diana Dragomir, membru al Societăţii Române de Homeopatie

Ce presupune homeopatia? Dar tratamentul? 

Homeopatia este o ştiinţă care are la bază principiul similitudinii. Aceasta se traduce printr-o individualizare a cazului în funcţie de toate simptomele fizice, ale dermatitei şi altele, dar şi  emoţionale şi mentale. Remediile recomandate pacienţilor cu DA sunt specifice persoanei respective, individualizate atât la adulţi, cât şi la bebeluşi. Poate prevalenţa unor remedii este mai mare pe anumite grupe de vârstă.

Cât de eficiente sunt remediile homeopate în acest caz? 

Remediile homeopate se prepară prin diluţii succesive, dar şi dinamizări succesive. Ele nu reprezintă doar o substanţă diluată, ci şi potenţată. Atunci când remediul este unul similar stării de boală a pacientului, efectul este maxim, atât la bebeluş, cât şi la adult. Dermatita este ceva vizibil, deci un bebeluş nu va putea mima starea de bine. Părintele observă clar dacă erupţia se ameliorează sau dispare după administrarea remediului. Totodată remediul, echilibrând organismul, vor fi ameliorate şi alte eventuale simptome, cum ar fi scaunele modificate, transpiraţiile excesive, somnul dezechilibrat, iritabilitatea etc.

Există contraindicaţii?

Remediile homeopate provin din surse naturale şi sunt preparate într-un anume mod, fiind lipsite de toxicitate. Remediile pot fi administrate atât graviduţei, mămicii care alăptează, cât şi bebeluşului, persoanelor cu diverse insuficienţe renale, hepatice.

Recomandaţi un tratament inclusiv mamei care alăptează şi care are un bebeluş cu DA?

Din propria mea experienţă, nu am avut nevoie să recomand şi mămicii care alăptează un tratament pentru dermatita bebeluşului. Însă, recomandările privind o dietă sănătoasă a mămicii care alăptează şi, mai târziu, a bebeluşului la care se introduce diversificarea sunt foarte importante.

La nutriţionist 

Cu dr. Amalia Arhire, medic specialist endocrinolog, endocrinopediatru şi manager Kilostop Junior, Bucureşti

Există o legătură între alimentaţia gravidei şi şansele ca bebeluşul să dezvolte DA? 

Da, conform unui studiu publicat în 2007 în „The American Journal of Clinical Nutrition“, consumul de margarină sau de uleiuri vegetale/seminţe, în ultimele patru săptămâni de sarcină, s-a asociat cu riscul de DA, risc de 1,4 ori mai mare, pe când consumul de peşte, mai ales cel gras, bogat în acizi graşi Omega 3, este un factor protectiv împotriva apariţiei DA în primii doi ani de viaţă ai copiilor. Consumul de citrice şi ţelină a dus la protecţie împotriva sensibilizării date de alergenii din alimente. Cât despre consumul de lactate în sarcină şi alergia la proteina laptelui de vacă, s-a observat că aportul ridicat de smântână a dus la creşterea riscului de alergie la proteina laptelui de vacă la făt, în timp ce consumul de ouă nu a dus la o alergie la proteina din ou.

Ce asociere există între alergia alimentară şi DA?

La o persoană cu teren atopic (predispusă la alergii), există între 20-80% şi alergii alimentare, iar consumul de alergeni alimentari poate intensifica simptomele DA, printr-un mecanism rapid, mediat de Imunoglobulina E (IgE) - acele molecule responsabile de răspunsul imun. 

Ce „putere“ au dietele asupra ameliorării simptomelor? 

Fiind un subiect controversat, este nevoie de mai multe studii care să ne lămurească exact de „puterea“ alimentaţiei în ameliorarea simptomelor de DA. Există un studiu indian, făcut pe 100 de copii, care a arătat o scădere a gravităţii afecţiunii, doar prin alimentaţie, la eliminarea lactatelor, nucilor sau a produselor cu nuci, a tuturor fructelor de mare şi a produselor din soia, pe o perioadă de trei săptămâni.

Există recomandări/contraindicaţii în ceea ce priveşte testarea copiilor la alergia alimentară? 

Recomandările pentru testarea copiilor la alergia alimentară sunt: riscul genetic (alergii alimentare la părinţi/fraţi), prin mutaţii ale genei filagrinei, alte boli cu atopie (ca eczeme, rinoconjunctivită alergica, astm), naşterea prin cezariană, şocul anafilactic. Nu există contraindicaţii pentru testarea alergologică. Totuşi, unele asocieri ca fumatul în timpul sarcinii, expunerea sugarului mai devreme de un an la alergeni alimentari, mai ales prin laptele matern, simptomele gastrointestinale (balonare, diaree, colici) nu s-au corelat cu apariţia alergiilor alimentare.  

Ce nutrimente sunt de „de ajutor“ când vine vorba despre alimentaţie şi DA? 

Renunţarea la alimente procesate şi zaharuri adăugate au un rol de protecţie împotriva apariţiei dermatitei. Aparent, o alimentaţie bogată în fibre, în peşte, fructe şi legume, dar cu evitarea nucilor, a zaharurilor adăugate şi a fructelor de mare s-a asociat cu scăderea concentraţiei de IgE. 

În afară de acizii graşi Omega 3, deficitul de vitamina D s-a asociat cu infecţii dermatologice frecvente. Sunt sudii care au arătat că administrarea de vitamina D (peşte sau ulei de peşte) sau simbiotice (un complex de prebiotice şi probiotice, mai ales Lactobacillus) au dus la scăderea scorului de severitate a DA. 

La psiholog 

Cu Adriana Mitu, fondator al Centrului EDUC, Bucureşti

Ce resimt persoanele afectate de DA, din punct de vedere psihosocial? 

Atunci când discutăm despre afecţiuni ale pielii este important să avem în vedere şi impactul pe care acestea îl au asupra persoanei, la nivel psihologic şi social. O persoană care se confruntă cu DA poate simţi cum îi este afectată încrederea în sine (pornind de la imaginea de sine), în special în sfera relaţiilor cu ceilalţi. Pielea fiind partea din corp de suprafaţă, contactul între noi şi lume, putem să explorăm şi momentul în care s-a declanşat dermatita, pentru a vedea dacă există şi un aspect psihologic în spate, un eveniment traumatic în urma căruia a existat o somatizare - dermatita a apărut, sau s-a accentuat.

Pe de altă parte, pentru că în raport cu experienţa de viaţă se dezvoltă şi părţi ale personalităţii noastre, putem observa cum o serie de gânduri, emoţii, comportamente şi mecanisme de adaptare se conturează în raport cu afecţiunea, iar persoana poate utiliza o mască emoţională pentru a se adapta la mediul social, spre exemplu având tendinţa să evite anumite contexte ce îi cer o expunere mai mare, sau poate să supracompenseze aspectul fizic prin intermediul altor modalităţi relaţionale – făcându-le pe plac celorlalţi, asumându-şi responsabilităţi care nu sunt ale sale ş.a.m.d.

*

Ziua dedicată DA 

În fiecare an, data de 14 septembrie marchează Ziua Mondială a Dermatitei Atopice pentru a creşte gradul de conştientizare şi de înţelegere a bolii. 

FOTO Shutterstock.com / Arhivă personală