Când şi cum este indicat să iei aspirină? Unora le este interzisă utilizarea acestui tip de medicament

Este recomandată în formele uşoare de COVID-19 alături de paracetamol, datorită faptului că este un antiinflamator non-steroidian. Aspirina, căci despre acest medicament este vorba, este şi cel mai la îndemână tratament ai celor care se confruntă cu febră şi dureri musculare sau de cap. Sunt mai multe motive pentru care nu ar trebui să-ţi lipsească din mica farmacie a casei. Totuşi, anumite categorii de persoane sunt nevoite să o ocolească sau să ceară neapărat sfatului unui medic înainte de a lua o doză zilnică de aspirină, deoarece unora le poate face mai mult rău decât bine.

Potrivit unui studiu realizat de Şcoala de Medicină a Universităţii din Maryland, aspirina a redus cu 47% riscul de deces la pacienţii cu COVID-19 care au participat la studiu. O parte dintre aceştia au luat câte o aspirină pe zi, iar alţii nu. Aceasta se explică prin faptul că aspirina oferă avantajul de a nu permite formarea cheagurilor şi apariţia de inflamaţii în corp, prin urmare combate principalele manifestări ale SARS-CoV-2: inflamarea şi coagularea sângelui, care conduc la complicaţii cauzatoare de moarte. Aşadar, dacă este folosită cu regularitate, aspirina stimulează organismul în lupta cu virusurile, nu doar temutul SARS-CoV-2, scade febra, întăreşte sistemul imunitar şi reduce intensitatea durerilor de cap cu 20%. Află din cele ce urmează în ce alte situaţii este indicată câte o doză zilnic, desigur după ce te-ai sfătuit cu medicul de familie  sau cu cel specialist!

Îţi alină durerile

Indiferent că sunt dureri de cap, artritice sau de dinţi, acestea devin istorie datorită aspirinei, mai ales din secolul al XIX-lea, când radicalul acetil a fost adăugat salicilatului, rezultând un compus organic activ numit acid acetilsalicilic. După aceea, o lume întreagă l-a acceptat ca pe un medicament foarte bun pentru stoparea oricărui fel de durere: de cap sau dinţi, musculare, lombare, reumatice.

Scade riscul de a suferi un atac de cord sau o comoţie

Una dintre cele mai apreciate efecte ale aspirinei este abilitatea de a subţia sângele şi de a-l face mai puţin vâscos, atunci când se ia în doze scăzute. Astfel, poate fi prevenită formarea cheagurilor de sânge care pot conduce la apariţia unei comoţii cerebrale.

O aspirină luată o dată la 2 zile reduce şi riscul de a face un infarct cu 50% la bărbaţi şi cu 25% la femei. O cercetare a Universităţii Harvard realizată în decurs de 4 ani de doctorul Charles Hennekens, la care au participat 22.000 de persoane cu vârste între 40 şi 84 de ani, a demonstrat că aceia care au folosit aspirină zilnic au înregistrat un risc cu 44% mai scăzut de atac de cord în comparaţie cu aceia care nu au luat în mod regulat aspirină.

Previne osteoporoza

Două din patru femei suferă de-a lungul vieţii o fractură din cauza osteoporozi, potrivit Institutului Naţional de Sănătate din Statele Unite ale Americii. Aspirina vine în sprijinul femeilor şi previne pierderea rapidă a ţesutului osos, precum şi refacerea lui prea lentă prin moartea celulelor care formează acest ţesut.

Combate pierderea auzului

Luată în perioada de tratament cu antibioticul gentamicină, aspirina este eficace în prevenirea pierderii auzului. Conform unui studiu realizat de cercetători ai Universităţii din Michigan, Statele Unite, împreună cu specialişti ai Universităţii Medicale din Xi’an, China, explicaţia constă în acţiunea antioxidantă a aspirinei.

Preîntâmpină instalarea cataractei

Cataracta este o afecţiune care se manifestă prin opacitatea cristalinului ochiului cauzată de o peliculă fină creată prin gruparea proteinelor cristalinului. Aspirina stopează alipirea acestor proteine unele de altele, prevenind cu 43% apariţia cataractei. Tratamentul cu aspirină trebuie urmat numai ca metodă de prevenţie. Odată ce boala s­-a instalat, cu o săptămână înainte de o eventual operaţie, trebuie întrerupt tratamentul cu acest medicament.

Ameliorează durerile provocate de febra musculară

Fiind un medicament antiinflamator, aspirina reduce inflamarea muşchilor şi alină durerile musculare. Dacă durerile au fost declanşate în urma unor exerciţii fizice extenuante, este indicată şi o perioadă de repaus al muşchilor.

Previne boala Alzheimer şi cancerul

Cercetările realizate asupra efectelor aspirinei asupra persoanelor în etate au condus la un rezultat interesant. Cei care au folosit aspirină au avut un risc cu 23% mai mic de a fi diagnosticaţi cu Alzheimer. Aceasta se datorează acţiunii antiinflamatoare a aspirinei care stimulează circulaţia sanguină.

În plus, o doză de aspirină luată la 2 zile, cu acordul medicului de familie, reduce cu 50% riscul de a face cancer de colon. Datele preliminare ale unor cercetări arată că folosirea regulată a aspirinei previne chiar mai multe tipuri de cancer.

Cine n-ar trebui să ia aspirină

Puţini cunosc faptul că aspirina trebuie luată în timpul meselor, ca orice antiinflamator, altfel afectează mucoasa gastrică. Există şi categorii de persoane care ar trebui să evite aspirina. Printre aceştia se numără bolnavii de ulcer, gastrită, rinichi sau ficat, astmaticii, persoanele diagnosticate cu artrită, diabet sau gută cărora le-au fost prescrise medicamente anticoagulante. Persoanele care au fost depistate cu boli renale, nu trebuie să ia aspirină, deoarece creşte nivelul de acid uric, unul dintre principalii vinovaţi în formarea de calculi renali, aşa numitele pietre la rinichi.

Nici copiilor şi adolescenţilor nu le este recomandată aspirina, întrucât poate duce la apariţia sindromului Reye. Pentru a putea lua aspirină, este nevoie ca persoanele hipertensive să se consulte cu medicul lor cardiolog. De asemenea, gravidele aflate în ultimul trimestru de sarcină pot lua aspirină numai după ce au discutat în prealabil cu ginecologul care le urmăreşte evoluţia sarcinii.