Când este recomandat să ne ducem copilul la psiholog?

De cele multe ori, părinţi din România apelează la ajutorul unui specialist abia atunci când epuizează şi ultimele soluţii pentru a rezolva dificultăţile prin care trec copiii lor. Aceştia decid să meargă la psiholog atunci când problema nu numai că nu a dispărut, dar s-a şi acutizat.

Pentru a preveni şi a combate agravarea situaţiei,specialiştii în psihologia copilului şi adolescentului au identificat cele mai frecvente semne care arată că juniorul are nevoie de ajutorul unui psiholog.

Iată ce semne trebuie luate în calcul:

Nu vorbeşte deloc sau vorbeşte foarte puţin

Deşi are vârsta corespunzătoare,copilul nu foloseşte cunvinte pentru a comunica şi nu înţelege ceea ce-i spuneţi sau vorbeşte foarte puţin. De asemenea,psihologul Geanina Cucu-Ciuhan afirmă că juniorul are nevoie de consultul unui specialist şi atunci când nu vă priveşte când îi vorbiţi sau îl strigaţi,preferă jocul solitar şi evită interacţiunea socială,pare absent sau “în lumea lui”,se joacă inadecvat (de ex. analizează sau învârte roţile unei maşinuţe),îi lipseşte jocul simbolic (nu se poate preface că un obiect este altceva decât este în realitate,nu se poate juca de-a..).

Este neatent,hiperactiv sau impulsiv

Copilul întâmpină dificultăţi în activitatea şcolară atunci când este neatent,hiperactiv şi impulsiv. El poate fi neatent la detalii,greşeşte din neglijenţă,pare că nu ascultă,are dificultăţi în menţinerea atenţiei un timp îndelungat sau prezintă dificultăţi în ceea ce priveşte organizarea activităţilor. Atunci când este hiperactiv,se agită şi se foieşte pe scaun,aleargă şi se caţără excesiv. Impulsivitatea copilului se manifestă prin vorbitul neîntrebat sau răspunsul la întrebări înainte ca acestea să fie complet formulate şi are dificultăţi în a-şi aştepta rândul.

Nu reuşeşte să-şi însuşească scrisul,cititul şi abilităţile de calcul

Dacă observăm că micuţul nostru nu reuşeşte,după o perioadă,să înveţe să scrie,să citească sau nu reuşeşte să realizeze operaţiuni de calcul,atunci când ceilalţi clasă fac aceste lucruri cu uşurinţă,atunci părinţii trebuie să apeleze cât mai repede posibil la ajutorul unui psiholog. Dacă micuţul rămâne mult în urma celorlalţi colegi,situaţia se va înrăutăţi şi se vor instala stări precum anxietatea,frustrarea sau chiar depresia.

Se enervează foarte uşor,este certăreţ şi sfidător

Un alt semn identificat de specialişti se referă la atitudinea sfidătoare a copilului faţă de părinţi sau faţă de cadrele didactice. “Dacă vă sfidează,refuză vehement să se conformeze regulilor dumneavoastră sau ale profesorilor,se enervează foarte uşor şi îi enervează deliberat pe alţii,se ceartă foarte des cu adulţii şi este foarte greu de controlat,înseamnă că are nevoie de ajutorul unui specialist pentru a învăţa să-şi să-şi identifice şi să-şi controleze emoţiile negative care stau la baza pornirilor agresive şi pentru a-l ajuta să-şi canalizeze energia şi impulsivitatea spre activităţi constructive”,declară prof. univ. dr. Geanina Cucu-Ciuhan.

Are un comportament agresiv accentuat faţă de copii,animale sau obiecte

Dacă copilul manifestă un comportament agresiv accentuat (ameninţă,intimidează şi loveşte alţi copii sau animalele,distruge lucrurile colegilor,fură obiecte din casă sau clasă,chiuleşte de la şcoală),părintele trebuie să meargă împreună cu copilul la psiholog,

Are tulburări de alimentaţie şi teamă accentuată de a nu lua în greutate

Tulburările de alimentaţie şi teama de a nu lua în greutate nu mai reprezintă de mulţi ani probleme care se întâlnesc la adulţi,ci aceste tulburări de comportament se regăsesc şi în rândul copiilor şi mai ales în rândul adolescenţilor. Ne putem da seama dacă un copil sau adolescent are nevoie de sprijinul unui psiholog dacă acesta prezintă tulburări în ceea ce priveşte comportamentul alimentar şi o teamă accentuată de a nu lua în greutate. Copiii şi adolescenţii diagnosticaţi cu anorexie nervoasă suferă de regulă şi de depresie,anxietate,precum şi de alte sindroame din categoria sănătăţii mintale.

După un episod în care îşi pierde controlul şi ingerează o cantitate mare de alimente,acesta recurge la diferite modalităţi inadecvate precum vărsăturile autoprovocate,abuzul de laxative sau diuretice,înfometare sau exerciţii fizice în exces.

Important

Doctorul în psihologie Geanina Cucu-Ciuhan,profesor universitar şi directorul Centrului Minnie Psycholofical,recomandă atenţie,deoarece problemele de natură psihologică nu apar doar la copiii hiperactivi,dar pot apărea şi la copiii exagerat de cuminţi.