Când schimbările te dau peste cap

Endocrinologul magiar Hans Hugo Bruno Selye este cel care a inventat termenul de stres ca reacţie instinctuală de apărare a organismului uman în caz de urgenţe, cum ar fi evitarea unui accident.

Tot stresul poate cauza simptome fizice dacă persistă pe termen lung,ca răspuns la provocările zilnice şi la schimbări.

Orice tip de schimbare te poate face să te simţi stresată,pâna şi schimbările de bun augur,pentru că totul se învârte în jurul reacţiei tale. Fiecare se manifestă diferit la factorii externi. Unii pot fi stresaţi dacă-şi schimbă locul de munca,alţii nu.

Cum răspunde corpul la stres?

Organismul produce hormoni care-l ajută să se adapteze la situaţii care cer reacţie rapidă. Când există o cantitate mare de hormoni creaţi pe o perioadă lungă de timp,ei uzează organismul şi emoţiile tale. De aici încolo este deschisă calea către anxietate,ba chiar depresie.

Cum fiecare fapt are avantajele şi dezavantajele lui,stresul şi anxietatea au un rost:ne presează să facem schimbări importante în viaţă,ne semnalează când suntem în pericol şi ne inspiră să acţionăm pentru a ieşi dintr-o situaţie de criză. Trebuie să-ţi faci griji că totul se poate întoarce împotriva sănătăţii tale când ele nu te mai conving să acţionezi,pentru că ajung să te preseze lucruri pe care nu le poţi controla sau care nici nu s-au întâmplat încă.

Gestionarea emoţiilor negative,cheia de combatare a stresului

Îţi faci prea multe griji şi te întrebi unde există acel prag de sus al stresului? Ia o mică pauză şi caută să afli care sunt cele mai eficiente metode de relaxare pentru tine.

Rezolvarea unor situaţii strensante este să-ţi recunoşti emoţiile şi să le controlezi sau le exprimi în modul potrivit. Dacă păstrezi supărările şi frustrările nu faci decât să consumi mai multă energie,ceea ce va crea probleme în relaţiile de la serviciu şi de acasă. Încearcă,pe cât posibil,să te opreşti puţin când te simţi depăşită de situaţie,să gândeşti înainte de a acţiona şi abia apoi să acţionezi. De asemenea,caută un echilibru în viaţa ta,oferind atenţie lucrurilor pozitive.

Ce alimente sunt de ajutor când eşti stresată

Cafeaua sau ciocolata nu te ajuta deloc să scapi de stres,pentru că eliberează adrenalină,care are efectul opus:creşte nivelul de stress odată cu tensiunea arterială şi cu nivelul colesterolului. Totuşi,în cantitate moderată,ele măresc activitatea musculară,a sistemului nervos şi a inimii.

E bine să nu renunţi deodată la cofeină,ci treptat,obişnuind organismul cu lipsa ei. Cum moderaţia este bună în toate,se cere şi în cazul alcoolului,care,în cantitate mică,poate aduce beneficii sistemului cardiovascular,în caz contrar duce la iritabilitate,nervozitate,insomnie.

Şi ţigările sunt prietene înşelătoare. Te linguşesc la început şi te fac să crezi că te ajută cu stresul,dar pe termen lung te trădează şi-ţi dau întâlnire cu hipertensiunea,bolile respiratorii şi de inimă. Cam la fel se comportă şi zahărul,lipsit fiind de elemente nutritive esenţiale. Îţi mai face şi cadouri ca iritabilitatea,slăbirea capacităţii de concentrare şi depresie. Un alt inamic este sarea şi ea abundă în mâncarea fast-food,pe care o alegi la repezeală când n-ai vreme să găteşti.

În schimb,carbohidraţii din orez,paste făinoase,cartofi,pâine ajută organismul să producă serotonină,hormon care acţioneză ca suport de nădejde după o zi stresantă. Pentru a nu avea parte de crampe sau de constipaţie declanşate şi de stres şi pentru a creşte nivelul de serotonină,consumă cât mai multe alimente cu multe fibre:fructe,legume,cereale integrale.

Gândurile pozitive te vindecă

Dieta ajută,însă este utilă şi o autoexaminare. Află ce anume te îngrijorează! Uneori poate fi ceva lipsit de baze solide. Scrie într-un jurnal sau discută cu un prieten care te poate ajută să-ţi pui în ordine gândurile,sentimentele. Apoi,gândeşte-te ce poţi să faci,ce parte a situaţiei poţi ţine sub control. Verifică dacă problema este reală şi închipuieşte-ţi scenariul cel mai sumbru posibil. Urmează să pui la punct un plan pentru a aborda o parte pe care o poţi controla.

Acţionând,vei putea să te protejezi,folosindu-ţi energia şi vei scăpa şi de temeri. Este,de cele mai multe ori,cel mai realist răspuns la temerile şi la grijile tale. Odată ce ai finalizat tot ce poţi face,lasă lucrurile să meargă de la sine.

Este important să ai motivaţia de a face faţă stresului,să-ţi doreşti să te simţi mai bine,să-ţi îmbunătăţeşti imaginea de sine şi să-ţi creşti stima de sine. Pentru a face faţă stresului este nevoie de o viaţă sănătoasă:odihnă suficientă,exerciţii fizice. De asemenea,vacanţele regulate şi timpul liber petrecut într-un mod plăcut favorizează reducerea stresului.

Modul în care priveşti lucrurile care ţi se întâmplă şi gândurile care-ţi trec prin minte determină în mod hotărâtor felul în care te simţi. Poţi alege să ai gânduri negative,cum ar fi că toate sarcinile de serviciu sunt imposibil de rezolvat,sau poţi gândi pozitiv,spunându-ţi că doar unele sarcini de serviciu sunt greu de rezolvat,iar pentru celelalte se poate cere ajutorul pentru a învăţa cum pot fi realizate. Este o diferenţă de nuanţă,dar cu efecte spectaculoase în plan emoţional. În caz contrar,pe termen lung,stresul poate duce la depresii,oboseală cronică,probleme de relaţionare şi de adaptare socială,scăderea productivităţii în muncă,„burnout” (extenuare,scăderea interesului),obezitate,probleme de inimă,chiar şi cancer.

Căsniciile reuşite scapă femeile de stres

Femeile cu un mariaj fericit se refac mai uşor după o zi stresantă. Aceasta se datorează atmosferei plăcute din familie.

Un grup de cercetători de la Universitatea UCLA,SUA,a demonstrat acest lucru printr-un studiu al nivelului de cortizol din sânge,hormon eliberat de glandele suprarenale în condiţii de stres. Ei au observat că,în zilele cu activitate stresantă,nivelul cortizolului scade mai mult la soţiile fericite decât în cazul femeilor singure sau nemulţumite de căsnicia lor. În cazul bărbaţilor,acest fapt nu a fost valabil.

Stresul la serviciu

Stresul la locul de muncă este rezultat al cerinţelor ridicate ale job-ului,create din cauza lipsei de control legată de aceste cerinţe,dar şi a lipsei organizării zilnice,plusată de un mediu de lucru lipsit de suport.

Câţiva factori cauzatori de stres care ţin de job sunt:

-cantitatea mare de sarcini de lucru

-îndatoriri lipsite de importanţă

-lucrul peste program şi salariul mic

-lipsa pauzelor frecvente

-responsabilităţi şi aşteptări neclare

-cerinţe conflictuale

-mulţi supraveghetori

-lipsa de participare la luarea deciziilor.

Ce poţi face ca angajată? Obţine fişa ta de post,pentru a avea o imagine clară asupra a ceea ce trebuie făcut. Mai poţi încerca să schimbi departamentul sau locul de muncă în compania în care lucrezi,numai în situaţia în care job-ul devine prea stresant. În cel mai rău caz,caută să obţii un alt loc de muncă,daca nivelul de stres îţi dăunează sănătatea sau relaţiile şi nu intrevezi nicio schimbare pozitivă în viitor.