Cardiopatia ischemică, o boală mortală

Asociată cu angina pectorală, cardiopatia ischemică apare din cauza îngustării vaselor de sânge care irigă muşchiul inimii. Dacă nu este tratată la timp, afecţiunea poate fi fatală.

Mulţi cred că bărbaţii,mai ales cei în vârstă,sunt mai afectaţi de această boală,dar statisticile arată că şi femeile prezintă un risc. Din punct de vedere medical,prin ischemie se înţelege dezechilibrul între cantitatea de sânge furnizată unui anumit organ,în acest caz muşchiului inimii,şi necesarul de consum al acestuia,într-o anumită perioadă de timp.

Forma nedureroasă e mai periculoasă

Această tulburare afectează arterele coronare,care se îngustează sau,şi mai rău,se blochează. În condiţii de stres,de efort sau la oboseală,dezechilibrul se manifestă printr-o durere puternică în piept,tip gheară,sau este asimptomatic (nu prezintă simptom clinic). Majoritatea pacienţilor care acuză durere toracică în partea stângă,iradiată în umărul stâng sau în mandibulă,sunt diagnosticaţi cu angină pectorală.

Din păcate,există şi forme de cardiopatie ischemică nedureroasă – iar pericolul constă tocmai în lipsa durerii,fiindcă boala nu poate fi depistată la timp pentru a fi tratată. Cardiopatia ischemică nedureroasă poate duce la moartea subită coronariană. De aceea,un control periodic de rutină poate fi de mare ajutor pentru detectarea şi tratarea afecţiunii.

Când apare boala

Percepţia generală este că riscul cardiopatiei ischemice creşte odată cu înaintarea în vârstă. Mai precis,persoanele trecute de 40 de ani înregistrează mai des astfel de evenimente coronariene. Însă stilul de viaţă haotic poate reduce şi mai mult vârsta când se poate declanşa o cardiopatie.

Moştenirea genetică joacă un rol important în apariţia bolii,dar pot influenţa mult şi factori precum fumatul,nivelul crescut al colesterolului „rău“ din sânge,obezitatea,sedentarismul şi stresul. Hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat sunt factori agravanţi.

Bine de ştiut!

• Temperaturile scăzute cresc incidenţa cazurilor de cardiopatie. Statistic,la fiecare scădere a temperaturii externe cu un grad Celsius creşte riscul de infarct cu 2%.  
• În caz de angină,durerea durează câteva minute şi cedează dacă se administrează nitroglicerină sau încetează efortul care a declanşat-o.

Cum se detectează

Prima investigaţie care poate oferi informaţii importante despre boală este electrocardiograma,EKG. Aceasta se face în stare de repaus,când nu sunt dureri,şi la efort,în timpul crizei dureroase. Investigaţia se bazează pe un traseu specific al undelor P,Q,R,S şi T. În caz de ischemie,se produc modificări ale undei T şi în segmentul ST.

De asemenea,la nivelul undei Q apar variaţii anormale.O altă investigaţie,ecografia cardiacă,utilizează ultrasunetele pentru evaluarea activităţii mecanice a inimii. Pentru diagnosticarea afecţiunii pot ajuta şi testele sangvine.

Cea mai sigură metodă de despistare a boli este,însă,coronarografia sau angiografia coronariană,o investigaţie invazivă,efectuată sub anestezie locală. În artera femurală se introduce un tub subţire,numit cateter,care este dirijat spre vasul sanguin care trebuie investigat.

Prin tub se injectează o substanţă de contrast. Aceasta permite vizualizarea anatomiei arterelor coronare şi,deci,se pot observa orice eventuale anomalii.

Sfatul specialistului

Oren Iancovici,medic specialist cardiolog,Centrele de Excelenţă ARES,Bucureşti

Factorii de risc care pot contribui la apariţia cardiopatiei (aterosclerozei) sunt:fumatul,stresul,sedentarismul,hipertensiunea arterială,un nivel ridicat al colesterolului,lipsa unei alimentaţii bazată pe fructe şi legume. Din păcate,media de vârstă a pacienţilor diagnosticaţi cu cardiopatie ischemica a scăzut semnificativ la 40-45 de ani. De aceea,este important ca fiecare pacient,începând cu această vârstă,să efectueze un control cardiologic complet,din doi in doi ani.