Ecografii recomandate la femei, bărbaţi, copii, vârstnici. Anual, după 30 de ani, examinarea sânilor e vitală!

În prezent, ecografia este una dintre cele mai utilizate metode de diagnosticare, deoarece oferă informaţii detaliate, valoroase, despre sănătatea organelor interne. Când sunt completate şi de alte teste medicale, ecografiile pur şi simplu îţi pot prelungi viaţa. Iar toamna poate fi acea perioadă specială a anului, când este indicat să verifici sănătatea corpului tău cu ajutorul ecografiilor.

Indiferent de zona corpului scanată, ecografia oferă informaţii de mare precizie şi are ca scop detectarea unor eventuale afecţiuni. În cazul investigaţiei, specialistul utilizează un dispozitiv portabil, care atunci când intră în contact cu pielea, produce unde ultrasonore cu frecvenţă înaltă. Cu imaginile ecografice obţinute, medicul stabileşte un diagnostic rapid, deoarece ecograful transmite în timp real informaţia, cu ajutorul ultrasunetelor, prin diverse tipuri de ţesut. Bine de ştiut! Tehnica este neinvazivă şi poate fi repetată ori de câte ori este nevoie. Ecografia utilizează undele sonore de înaltă frecvenţă pentru a colecta imagini şi filmuleţe din interiorul corpului. Datele pot arăta structura şi mişcarea organelor interne, precum şi fluxul sangvin.

De câte tipuri sunt şi ce caracteristici au

Medicul specialist de medicină internă şi ecografie generală Oana Rusu precizează că ecografia este de mai multe tipuri, în functie de organele examinate la nivelul corpului uman, precum şi de frecvenţa ultrasunetelor folosită în examinare (se utilizează transductori sau sonde de examinare diferiţi). Astfel, cele mai frecvente tipuri de examinare ecografică sunt:

1. ecografia sau ultrasonografia abdominală, care poate fi generală sau poate fi împărţită în ecografia etajului abdominal superior şi cea a etajului abdominal inferior sau a pelvisului. Se examinează organele parenchimatoase, cavitare, existente în această zonă a organismului (de exemplu, vizualizarea pancreasului, ficatului, vezicii biliare, rinichilor, splinei, vezicii urinare, organelor interne reproducătoare), precum şi morfologia vaselor de sânge existente în aceste zone, a căilor biliare intra şi extrahepatice.

Trebuie ştiut că ecografia abdominală pediatrică poate oferi informaţii suplimentare, şi anume despre morfologia tubului digestiv (anse intestinale, colon, apendice etc.), la adult, acest lucru nu se efectuează cu uşurinţă.

2. ecografia sau ultrasonografia tiroidiană studiază glanda tiroidă cu toate componentele ei.

3. ecografia cardiacă studiază morfologia cordului (pereţi, cavităţi, valve), a vaselor principale (de exemplu, aorta, artera pulmonară), precum şi cinetica inimii, aceasta fiind de o valoare deosebită în investigarea patologiei cardiace. În acest capitol se poate discuta şi despre ecografia transesofagiană, un tip special de ultrasonografie, care utilizează un transductor special, în asociere cu metoda endoscopică (traseu de intrare esofagian), valoros în diagnosticul diverselor patologii cardiace (tromboze intracavitare).

4. ecografia sau ultrasonografia mamară studiază morfologia sânilor, a ţesutului mamar, fiind o metodă foarte valoroasă atât de screening, cât şi de diagnostic în patologia sânilor (în special, detectarea unor tipuri de cancere mamare).

5. ecografia sau ultrasonografia de părţi moi studiază structuri situate superficial, în diferite zone ale organismului (ganglioni situaţi superficial, nervi, diferite structuri nodulare sau tumorale, structuri musculare).

6. ecografia sau ultrasonografia articulară studiaza structurile articulare, precum şi patologiile acestora, fiind folosită în reumatologie, ortopedie.

7. ecografia sau ultrasonografia Doppler reprezintă o altă investigaţie frecvent folosită, care studiază vasele de sânge, atât vene, cât şi artere din diferite zone ale organismului. Se observă atât morfologia, dar se măsoară şi viteza de curgere a sângelui (se folosesc diferiţi coeficienţi de viteză, rezistivitate). Se discută despre ecografia Doppler arterială (Doppler de carotide, Doppler de artere cerebrale, Doppler de artere femurale – folosite frecvent în cardiologie, neurologie, medicină vasculară) şi ecografie Doppler venoasă (studiază venele şi patologia acestora, cea mai frecventă fiind ultrasonografia Doppler de vene a membrului inferior, atât de utilă în diagnosticul bolii varicoase şi a complicaţiilor asociate).

8. ecografiile pediatrice includ, pe lângă tipul de ecografii amintit anterior, şi alte examinări mai speciale, cum ar fi: ecografia de şold a nou-născutului, ecografia transfontanelară a acestui.

9. ecografiile sau ultrasonografiile ginecologice reprezintă un alt segment imagistic important. Astfel, discutăm despre ecografii ginecologice transabdominale, examinări ginecologice transvaginale (cu introducerea unui transductor special în vagin – oferă informaţii precise şi de o acurateţe mare). De asemenea, un capitol important îl reprezintă ultrasonografiile de sarcină (de urmărire a evoluţiei dezvoltării embrionului uman, respectiv a fătului).

„Mai putem discuta, în final, şi despre o clasificare a ecografiilor care studiază în detaliu un anumit organ sau aparat/sistem din organismul uman, de exemplu: ecografii urologice, nefrologice (studiază aparatul urinar, prostata), ecografii endocrinologice (studiază diferite glande endocrine)‟, explică medicul specialist Oana Rusu, de la Rodoctor Medical Center, Bucureşti.

Ecografia mamară sau mamografia?

Ecografia mamară, prin caracteristicile ei, este o metodă imagistică importantă în diagnosticul, dar mai ales în screeningul patologiei sânilor – poate fi efectuată la orice vârstă, dar, ca metodă de screening a cancerului mamar, se utilizează anual, începând cu vârsta de 30 ani. Există însă unele situaţii, anumite tipuri de cancere mamare care nu pot fi diagnosticate numai prin ecografie; atunci este necesară şi mamografia, o metodă radiologică specifică, ce utilizează raze X, dar care oferă elemente suplimentare de diagnostic. De asemenea, mamografia se recomandă ca metodă de screening la femeile cu vârsta de peste 40 ani, efectuată anual sau la doi ani, în funcţie de recomandările medicului radiolog.

Nodulii tiroidieni şi alte probleme ale glandei tiroide

Patologia glandei tiroide prezintă o incidenţă mai crescută la femei, observându-se o scădere a vârstei de diagnosticare (persoane din ce în ce mai tinere, chiar copii, adolescenţi). Sunt incriminaţi atât factorii de mediu (noxe, poluare, aportul de iod etc.), cât şi factorii genetici (există o predispoziţie de transmitere a bolilor tiroidiene de la părinţi la copii). Cele mai frecvente patologii tiroidiene sunt tiroiditele autoimune, leziunile nodulare simple tiroidiene, chisturile tiroidiene simple.

Ecografia sau ultrasonografia tiroidiană este foarte importantă în stabilirea diagnosticului bolilor tiroidiene, oferind imagini clare, cuantificabile (leziuni care pot fi măsurate). Este utilă asocierea examinării ecografice simple cu cea a examinării Doppler (se vizualizează vascularizaţia glandei, a nodulilor vizualizaţi), putând orienta mai precis diagnosticul. Ultrasonografia glandei tiroide se completează cu analizele biologice (recoltarea hormonilor tiroidieni), pentru o conduită terapeutică optimă.

Ştiai că...

…ecografia a fost folosită în scop medical pentru prima dată în anul 1956, în Glasgow, Scoţia, de către obstetricianul Ian Donald şi inginerul Tom Brown? Împreună au dezvoltat primul prototip, bazat pe principiul SONAR-ului (acronimul de la termenul anglo – saxon: Sound Navigation and Ranging), aparat care se bazează pe fenomenul de reflexie a undelor ultrascurte şi cu ajutorul căruia putea fi descoperită şi determinată de la suprafaţă poziţiei obiectelor de sub apă.

… în spitalele Angliei, ecografia a început sa fie folosită ca investigaţie la scară largă abia în 1970, iar în spitalele din America, mai târziu?

… în anul 1955, savanţii John Reid şi John J. Wild au inventat primul echipament medical, pe care l-au numit „detectorul de cancer‟, folosit pentru detectarea tumorilor mamare?

Urmează un interviu în exclusivitate cu Dr. Oana Rusu, medic specialist medicină internă şi ecografie generală, despre beneficiile ecografiilor, despre riscuri, despre cum ne pot menţine şi îmbunătăţi sănătatea, dacă alegem să le facem periodic.

Când s-a realizat prima dată o ecografie?

Ecografia sau ultrasonografia (sonografia) reprezintă una dintre investigaţiile medicale diagnostice de bază, de rutină, folosită în prezent. Este considerată ca făcând parte din spectrul investigaţiilor imagistice.

Bazele sonografiei au fost stabilite încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, prin studiul şi utilizarea tehnologiei sonarelor. A fost folosită pentru prima dată în jurul anilor ’50, dar s-a dezvoltat susţinut odată cu introducerea şi evoluţia calculatoarelor.

Principiul este cel al utilizării undelor ultrasonore de frecvenţă înaltă (ultrasunete) emise de un dispozitiv special. Acestea traversează ţesuturile corpului uman şi emit ecouri ce sunt receptate, procesate şi transformate în imagini ecografice.

Care sunt cel mai des recomandate ecografii pentru femei, bărbaţi, copii, vârstnici?

Pentru fiecare segment de vârstă sunt recomandate anumite tipuri de ecografii, în funcţie de particularităţile corpului uman, precum şi de patologiile întâlnite.

Pentru femei, cel mai frecvent sunt recomandate, pe lângă ecografia abdominală generală, ecografia mamară (fiind neinvazivă şi neiradiantă, se recomandă utilizarea ecografiei mamare de screening, anual, la femeile peste 30 ani, pentru a diagnostica, în stadii precoce, unele tipuri de cancer mamar), ecografia ginecologică (transvaginală, foarte utilă în diagnosticul multor patologii), ecografia tiroidiană (se cunoaşte faptul că femeile au o incidenţă mai crescută în apariţia bolilor tiroidiene).

Pentru bărbaţi, pe lângă ecografia abdominală generală, se recomandă ecografia urologică (studiul prostatei, mai ales pentru bărbaţii vârstnici).

Pentru copii, ecografiile abdominale generale oferă informaţii preţioase şi cu acurateţe crescută în toate segmentele studiate. La nou-născuţi şi copiii mici se utilizează suplimentar: ecografia de şold (pentru screeningul displaziei congenitale de şold), ecografia transfontanelară (la nou-născuţi), ecografia cardiacă (foarte importantă în diagnosticul postnatal al malformaţiilor cardiace).

Vârstnicii reprezintă o categorie cu largă adresabilitate în spectrul investigaţiilor ecografice. Din cauza multiplelor patologii care se pot asocia, recomandările pentru ultrasonografie pot cuprinde mai multe segmente de studiu. Bineînţeles, ecografia abdominală generală rămâne investigaţia de rutină şi cea mai frecvent folosită. Dar următoarele tipuri de ultrasonografii utilizate sunt la fel de importante: ecografia cardiacă (depistează patologiile cardiovasculare atât de des întâlnite, modificările din boala cardiacă ischemică, infarctul miocardic, patologiile valvulare, vasculare ateromatoase, anevrismale); ecografia Doppler, atât arterial (importantă în patologia neurologică, cardiacă – de exemplu, bolile cerebrovasculare, prevenţia accidentelor vasculare, a arteriopatiilor din orice segment al corpului uman), cât şi Doppler venos (diagnosticul insuficienţei venoase cronice, a varicelor membrelor inferioare, a patologiei trombozelor venoase profunde şi superficial etc.). Nu în ultimul rând se utilizează ecografiile musculoscheletale/articulare (patologia reumatică, artrozică), ecografiile endocrinologice etc.

Are ecografia ceva în comun cu radiografia, care utilizează raze X? Sunt riscuri, există o frecvenţă-limită în ceea ce priveşte efectuarea ecografiilor?

Ecografia sau ultrasonografia nu utilizează raze X, fiind total diferită de examinarea radiologică standard. Prin folosirea ultrasunetelor care nu iradiază, este considerată o metodă foarte bună de investigaţie paraclinică, fiind neinvazivă, neiradiantă şi putând fi efectuată ori de câte ori este nevoie, neprezentând riscuri speciale.

Ecografia abdominală constituie o metodă utilă de diagnostic în multe afecţiuni. Ne puteţi enumera câteva afecţiuni pe care le poate detecta?

Ecografia abdominală este o metodă de diagnostic larg utilizată actual, ce oferă informaţii preţioase în diagnosticul şi urmărirea multor patologii abdominale. Putem enumera: patologii pancreatice (pancreatite, cancere pancreatice, leziuni chistice, nodulare pancreatice), hepatopatii (hepatite virale, toxic nutriţionale, steatoză sau încărcarea grasă hepatică, tumori hepatice benigne şi maligne), patologii vasculare hepatice (tromboze de vase hepatice), afecţiuni biliare şi ale vezicii biliare (cea mai frecventă – litiază biliară; polipi biliari, neoplasme biliare), afecţiuni renale / reno-urinare (cea mai frecventă, litiaza renală / litiaza urinară, malformaţii renale, leziuni chistice, nodulare, vasculare renale etc), afecţiuni splenice (splenomegalie, hematoame, infarcte splenice, noduli splenici etc), afecţiuni ale vezicii urinare (cistite, litiază urinară, polipi, tumori vezicale), afecţiuni ginecologice (cele mai frecvente – tumori, chisturi ovariene, fibroame uterine), afecţiuni prostatice (prostatice, adenoame de prostată, cancere prostatice etc).

Ce tipuri de ecografii se recomandă în timpul sarcinii şi ce rol au pentru mamă şi făt?

Pe parcursul sarcinii, pe lângă ecografiile efectuate la controalele de rutină de către medicul ginecolog-obstetrician, sunt recomandate ecografiile de morfologie de trimestrul I, II, III de sarcină. Reprezintă un tip special de investigaţie ecografică, mai sunt cunoscute ca şi ecografiile 3D, 4D, 5D, prin modul de prezentare şi procesare al imaginilor ecografice. Acestea sunt de o acurateţe crescută (reconstrucţie a imaginilor pe calculator, imagine de tip 3D), sunt extrem de valoroase în urmărirea dezvoltării embrionului, respectiv a fătului. Se pot depista precoce anumite malformaţii fetale ce pot fi corectate, uneori, chiar prin intervenţii chirurgicale intrauterine. Din nefericire, se pot diagnostica şi situaţii incompatibile cu viaţa fătului sau ce pot pune în pericol viaţa mamei – pot conduce la indicaţie de avort de necesitate.

De ce este importantă ecografia de şold la nou-născuţi şi sugari?

Ecografia de şold este indicată, în prezent, pe scară largă la nou-născuţi, este o investigaţie nedureroasă, reproductibilă, cu timp de examinare scurt (nu creează disconfort sugarului) şi oferă informaţii importante pentru screeningul şi diagnosticul displaziei congenitale de şold. Este de preferat ca examinarea clinică a nou-născutului să completeze această investigaţie paraclinică.

Cum îţi poate salva viaţa ecografia Doppler?

Ecografia Doppler arterial şi venos oferă informaţii preţioase de screening şi diagnostic în patogiile vasculare. Ecografia Doppler arterial îţi poate salva viaţa prin screeningul ateromatozei arteriale, de exemplu, a ateromatozei carotidiene şi prevenţia accidentului vascular cerebral. Un alt exemplu este investigarea Doppler a arterelor cerebrale, renale, prin prevenţia arteriosclerozei cerebrale, renale, secundar prevenţia hipertensiunii arteriale.

Ecografia Doppler venos îţi poate salva viaţa prin vizualizarea venelor membrelor inferioare, a stadializării bolii varicoase şi prevenţia trombozei venoase profunde (risc secundar de trombembolism pulmonar şi deces).

Când se recomandă RMN-ul şi ce afecţiuni depistează?

RMN-ul sau Rezonanţa Magnetică Nucleară (sau IRM) este o metodă imagistică performantă de examinare a organelor/segmentelor corpului uman. Este o tehnică medicală ce nu utilizează raze X, foloseşte un câmp magnetic puternic, unde radio şi un computer ce procesează şi produce imagini ale structurilor examinate. Are indicaţie mai ales în examinarea structurilor osoase (de elecţie în diagnosticul patologiei coloanei vertebrale, de exemplu, spondiloze, discopatii, hernia de disc), în examinarea patologiilor articulare (de exemplu, rupturi ligamentare, de menisc la nivelul articulaţiei genunchiului), dar se utilizează şi în examinarea altor aparate şi sisteme (examinare abdominală). RMN-ul se poate efectua nativ (standard) sau cu substanţă de contrast (substanţa injectabilă, pe bază de iod, ce se concentrează în zonele patologice examinate).

Când este indicată ecocardiografia sau ecografia cardiacă, ce presupune şi ce afecţiuni poate detecta, preveni?

Ecografia cardiacă sau ecocardiografia este folosită pe scară largă în examinarea cardiologică. Oferă informaţii privind morfologia inimii (vizualizează pereţii, camerele cordului, cordaje valvulare, valve cardiace), precum şi vasele importante ale cordului (aorta, artera pulmonară). De asemenea, se măsoară, se calculează diferite viteze de curgere a sângelui, presiuni în vasele sangvine.

Este foarte utilă atât în screeningul bolilor cardiace, cât şi în urmărirea lor: bolile cardiace ischemice, hipertensiune arterială, boli valvulare, malformaţii cardiace etc. Se poate efectua la orice vârstă (depistează patologiile specifice), de la nou-născut, la vârstnic, nu necesită pregătire specială, nu creează disconfort pacientului şi poate fi efectuată ori de câte ori se consideră necesar.

Găseşti continuarea informaţiilor despre ecografie în ediţia „Click! pentru femei‟, care se află la toate punctele de distribuţie a presei.

Dr. Oana Rusu

medic specialist medicină internă, ecografie generală şi medicina muncii

Rodoctor Medical Center, Bucureşti

0769.697.590, office@rodoctor.ro, rodoctor.ro

@shutterstock, arhivă