Hematolog Mihaela Lebedenco: „Persoanele cu grupa de sânge 0, mai puţin predispuse la tromboze. Cei cu grupa A, mai vulnerabili‟

Riscul de tromboze a fost asociat, iniţial, cu un anumit tip de vaccin anti-COVID-19, însă medicii specialişti avertizează, acum, că riscul e mult mai mare de a dezvolta cheaguri prin boală decât în urma vaccinării, indiferent de suspensia injectabilă preferată.

Întrucât infecţia cu SARS-CoV-2 favorizează apariţia tulburărilor de coagulare a sângelui, s-a luat în considerare pentru tratamentul anti-COVID administrarea de medicamente cu efect antitrombotic, cum este aspirina. Însă părerile referitoare la tratamentele care previn formarea cheagurilor de sânge în caz de boală s-au împărţit, chiar şi între medici specialişti. Ce sunt trombozele, cum apar, de fapt, cheagurile de sânge şi ce le declanşează în acest caz, coronavirusul ori vaccinul?

Cheagurile sigilează vasele de sânge deteriorate

Tromboză este termenul medical utilizat atunci când un cheag de sânge sau un tromb formează un blocaj în interiorul unui vas de sânge. Trombul limitează sau blochează fluxul de sânge către părţile corpului ce trebuie alimentate. Fără tratament, unele cheaguri pot provoca complicaţii grave şi chiar deces. Prin urmare, este deosebit de important ca tratamentul să fie administrat timpuriu, pentru a reduce aceste riscuri!

Cheagurile sunt un răspuns biologic normal la o leziune. Practic, ele ajută la sigilarea vaselor de sânge deteriorate, pentru a preveni hemoragiile, sângerările abundente. Tromboza apare când cheagul de sânge format în interiorul unui vas şi blocat acolo împiedică circulaţia sângelui vitală pentru organism.

Un embol reprezintă o bucată din tromb, care se desprinde şi călătoreşte prin vasul de sânge către alte părţi ale corpului. Aceasta este denumită „embolie‟.

La nivel global, aproximativ una din patru persoane moare din cauza unor afecţiuni asociate sau cauzate de tromboză, relatează Societatea Internaţională de Tromboză şi Hemostază.

Tipuri principale de tromboză

Există două tipuri de tromboză, arterială şi venoasă.

Tromboza arterială se referă la apariţia unui tromb într-o arteră. Arterele sunt vase de sânge care transportă sângele oxigenat de la inimă către alte zone ale corpului. Cazurile de tromboză arterială pot fi minore sau severe, în funcţie de dimensiunea trombului şi de artera în care se dezvoltă. Un tromb într-un vas care transportă sânge către creier poate conduce la un accident vascular cerebral; iar unul care se află într-un vas de sânge care alimentează inima poate provoca un atac de cord.

Tromboza venoasă se referă la dezvoltarea unui tromb într-o venă. Venele sunt vase de sânge care transportă sângele deoxigenat înapoi la inimă.

Un tromboembol venos (TEV) este un termen care defineşte şi cheagurile de sânge în vene. Există două subtipuri: tromboză venoasă profundă (TVP) şi embolie pulmonară (EP).

TVP apare atunci când se formează un tromb într-o venă profundă, de obicei în braţ, picior sau pelvis. PE apare atunci când o parte a unui TVP se desprinde şi se deplasează prin fluxul sangvin către plămâni, provocând blocarea unui vas de sânge la nivel pulmonar.

Dr. Mihaela Lebedenco, medic specialist hematologie: „Persoanele cu grupa de sânge 0 sunt mai puţin predispuse la tromboze. Cei cu grupa de sânge A par a fi mai vulnerabili‟

Pandemia a ridicat un semnal de alarmă privind tromboza. Ce ne puteţi spune în legătură cu cheagurile de sânge, apar mai des în caz de boală sau după vaccinare?

Riscul de a dezvolta o tromboză este mult mai mare pentru pacienţii care trec prin boală, decât pentru cei care se vaccinează. O serie de studii au arătat că tratarea pacienţilor COVID cu medicamente anticoagulante poate reduce dramatic sau chiar preveni formarea trombozei. Iar vaccinarea împotriva COVID-19 o poate preveni cu totul, deoarece protejează împotriva infectărilor.

Care este impactul trombozei asupra sănătăţii ?

Tromboza este procesul de formare a unui cheag de sânge, cunoscut şi sub denumirea de tromb, care se creează într-un vas de sânge. Acest cheag poate bloca sau obstrucţiona circulaţia sângelui în zona afectată şi, totodată, poate provoca complicaţii grave dacă cheagul se deplasează într-o parte importantă a sistemului circulator, cum ar fi creierul, inima sau plămânii. Tromboza este formarea sau prezenţa unui cheag într-un vas de sânge. Vasul poate fi vorba despre orice venă sau arteră din corp, cum ar fi, de pildă, în cazul trombozei venoase profunde (la nivelul piciorului) sau tromboza coronariană, de la nivelul arterelor inimii. Cheagul de sânge se mai numeşte tromb.

De ce apare şi cum poate fi prevenită?

Există trei cauze principale ale trombozei: hipercoagulabilitatea (când sângele se coagulează excesiv), leziunile celulelor endoteliale ale peretelui vasului de sânge şi o circulaţie anormală a sângelui.

• Hipercoagulabilitatea, cunoscută şi sub numele de trombofilie, se referă la nivelurile mai ridicate ale factorilor de coagulare din sânge, care cresc probabilitatea ca pacientul să sufere de tromboză. Această situaţie, când sângele se coagulează în mod excesiv, este, de obicei, un rezultat al moştenirii genetice sau al tulburărilor sistemului imunitar.

• Leziunile la nivelul celulelor epiteliale de pe pereţii vaselor de sânge, după un traumatism, o intervenţie chirurgicală sau infecţie pot, de asemenea, să precipite coagularea sângelui şi să ducă la o posibilă tromboză.

• Circulaţia anormală a sângelui, cum ar fi staza venoasă (stagnarea sângelui la nivelul venelor), care se instalează după o insuficienţa cardiacă sau după lungi perioade de comportament sedentar, poate provoca, de asemenea, apariţia trombozei. Unele afecţiuni (printre care şi fibrilaţia atrială şi cancerul) pot afecta circulaţia sângelui şi pot duce la producerea unui cheag de sânge.

Când vine vorba de prevenirea trombozei, trebuie să ştii că această etapă include mai multe lucruri, cum ar fi să fii o persoană activă din punct de vedere fizic, să renunţi la fumat, să slăbeşti (dacă ai o greutate care depăşeşte limitele considerate normale) şi să îţi ţii sub control alte probleme de sănătate sau afecţiuni de care suferi.

Prin ce semne suntem anunţaţi că în corp pot fi probleme ale sângelui?

Simptomele trombozei pot include:

• durere într-un picior (de obicei, gambă sau coapsă);

• creştere în dimensiuni a piciorului sau braţului afectat;

• roşeaţă sau piele decolorată pe piciorul sau braţul afectat;

• o senzaţie de căldură în piciorul afectat.

Cum se detectează trombii în corp şi ce metode de tratament sunt recomandate?

• Diagnosticarea cu ajutorul ultrasunetelor (ecografia Doppler) – acest test foloseşte ultrasunetele pentru a verifica circulaţia sângelui din arterele şi venele pacientului;

• Testele de sânge – pot include numeroase teste specifice, pentru ca medicul să vadă cât de bine se poate coagula sângele;

• Venografia – pentru acest test sau examen radiologic, o substanţă de contrast este injectată în venele pacientului; apoi razele X sunt folosite pentru a arăta cum circulă sângele şi va ajuta medicul să caute şi să identifice cheagurile de sânge; această substanţă face ca venele pacientului să se vadă mai uşor cu ajutorul razelor X;

• Teste imagistice (MRI sau imagistică prin rezonanţă magnetică; MRA sau angiografia prin rezonanţă magnetică; CT sau computer tomografia).

Procedurile din imagistică medicală care sunt folosite pentru diagnosticarea bolii vor depinde de tipul de cheag de sânge pe care îl are pacientul şi de unde anume este localizat acel cheag.

Medicul specialist poate prescrie medicamente pentru subţierea sângelui, din clasa medicamentelor anticoagulante. De asemenea, el poate recomanda o serie de medicamente care intervin în structura sau dizolvarea cheagurilor de sânge.

Aspirina a fost recomandată în multe scheme de tratament eficiente împotriva trombozei venoase produsă de boala COVID-19. Sunt oameni care iau aspirină preventiv, ajută sau dăunează sănătăţii?

Aspirina previne riscul de complicaţii ale COVID-19 şi poate fi un tratament eficient împotriva trombozei venoase. Cercetătorii de la Universitatea din Maryland (Statele Unite) au afirmat că utilizarea aspirinei a fost asociată cu o scădere a ventilaţiei artificiale, a internării în terapie intensivă şi a mortalităţii spitaliceşti la pacienţii cu COVID-19.

Dintre grupele de sânge, care par să fie mai predispuse la anomalii?

Rolul grupelor de sânge în menţinerea sănătăţii, vitalităţii şi chiar controlul greutăţii corporale este un subiect îndelung dezbătut în cercetările medicale. În funcţie de caracteristicile hematologice ale fiecărei grupe de sânge, sistemul imunitar va acţiona în mod diferit asupra virusurilor, bacteriilor şi afecţiunile provocate de acestea.

Persoanele cu grupa de sânge 0 sunt mai puţin predispuse la tromboze. Cei cu grupa de sânge A par a fi mai vulnerabili. Însă trebuie să ţinem cont de faptul că fiecare om este unic, avem nevoi nutriţionale diferite şi, de aceea, singura modalitate de a menţine sănătatea sau de a vindeca boala este adaptarea hranei la nevoile specifice fiecărui individ.

Citeşte interviul acordat de specialistul hematolog Mihaela Lebedenco în ediţia cu nr. 23 a revistei „Click! pentru femei‟, pe care o găseşti la toate punctele de distribuţie a presei.