Cum ar trebui să-şi petreacă timpul liber
În anii trecuţi, copiii îşi ocupau cele câteva ore de recreaţie din zi prin parcuri sau între blocuri, jucându-se clasicele Raţele şi vânătorii, Frunza, Lapte gros. Vremurile s-au schimbat şi, odată cu ele, cei mici concep să facă altfel de lucruri după programul de studiu.
În copilăria mea (sunt sigur că şi-n a ta!),nu ne păzea nimeni,dar nici nu erau atât de multe maşini,nu mergeam la balet,dar nici nu ne lipsea echilibrul,nu mergeam la ore de fotbal,dar puteam să ne jucăm în parcul din spatele blocului,sau poate pe uliţele satului,mai mult decât rezistă astăzi echipa naţională pe teren. Meditaţii la limbi străine nu am făcut,dar le-am prins cum ne plăcea să spunem –,din zbor şi nici pentru alte materii nu făceam ore suplimentare. E clar însă că timpurile sunt altele,iar priorităţile celor mici diferă. Câte astfel de priorităţi e bine să aibă şi care ocupă primul loc ca importanţă?
Mult nu înseamnă şi bine
Când copilul tău la gimnaziu sau poate şi mai mic are ore de balet,de pian,înot şi tenis în aceeaşi săptămână,poate şi o oră-două de limbi străine şi nişte teme extra la socotit şi citit,peste ce a primit de la şcoală,atunci cu siguranţă nu vorbim de un bine pe care i-l facem. Un om în toată firea se resimte atunci când are de muncit peste opt ore pe zi,ce să mai spunem de un copil?! Puţini părinţi îşi dau seama că mult,în cazul ăsta,chiar şi de calitate,nu aduce cu sine performanţă sau o stare de bine.Află ce-i place şi lui
Ascultă-ţi copilul,şi acesta îţi va spune ce-i place. Este important să-i respecţi opiniile. Dacă cel mic are curajul să se deschidă şi primeşte un răspuns zeflemitor,e posibil ca pe viitor să se interiorizeze. Ai un copil retras? Urmăreşte-l cu atenţie şi vei înţelege de la sine ce-i place şi ce nu,pentru că doar 80% din limbajul uman este nonverbal! În plus,când eşti atentă cu el,îţi vei da seama ce i-ar plăcea să facă. Sfatul meu este să priveşti,să asculţi şi să-i vorbeşti copilului. Împreună veţi putea alege cele mai bune preocupări extracurriculare posibile!
Dacă începe o activitate nouă,analizează-i comportamentul o perioadă. Vei realiza dacă lui chiar îi este pe plac. La sfârşitul intervalului,discutaţi şi decideţi împreună dacă merită sau nu să continue. Când analizaţi motivele,încearcă să ai o imagine de ansamblu asupra problemei. Dacă,de exemplu,cel mic îţi spune că nu-i place la înot,află de ce se întâmplă asta. Poţi să ai o reală surpriză! După ce ai identificat problema,găseşte câteva soluţii pertinente. S-ar putea să descoperi că motivul pentru care copilul urăşte un anumit sport sau o oarecare activitate este cu totul altul decât îţi imaginai.
De multe ori,părinţii suprasolicitaţi au tendinţa de a pune aceeaşi presiune şi pe copii. La fel,este posibil ca,neavând timp pentru copil,să te simţi vinovată şi să încerci să-l trimiţi la zeci de cursuri deosebite,pentru a te revanşa. Dar asta nu e o soluţie!
Este important ca,indiferent de programul pe care îl ai,să reuşeşti să-ţi faci timp pentru a sta cu el. Sunt doar câţiva ani în care copilul o să alerge după tine,iar dacă
vei fi ocupată,vei pierde clipe importante din evoluţia lui.
Odihnă vs distracţie
Cea mai bună pentru copii este socializarea,joaca împreună cu alţi copii şi cu părinţii. Pe vremuri,copiii puteau să alerge prin vecinătăţi şi să se joace în voie. Astăzi,cuvântul de ordine este siguranţa şi nu este o alegere greşită să gândeşti aşa. Cu toate acestea,calculează de cât timp de odihnă şi recreere are nevoie cel mic. Copiii aleargă,se joacă,socializează şi învaţă lucruri noi cât e ziua de lungă. De aceea,când le prelungeşti programul cu alte activităţi,vei ajunge să-i epuizezi. Ia în calcul de cât timp are nevoie copilul pentru el,înainte de a-l înscrie la încă o activitate.