Cum să creşti un copil sigur pe el

Îţi doreşti un copil încrezător în forţele proprii, optimist şi prietenos? Totul depinde de tine, de felul în care-l creşti. Te poţi folosi cu încredere de sfaturile de mai jos!

Fără doar şi poate,cei şapte ani de acasă îşi pun amprenta asupra copilului. Iar rolul părinţilor în educarea şi formarea lui este esenţială. Prin urmare,de tine depinde să-l ajuţi pe micuţ să-şi înfrunte temerile şi să se adapteze la situaţiile presante. Pentru asta,este bine să ai grijă cum îi vorbeşti şi să-l faci să se simtă apreciat când este cazul. Dar şi să-l încurajezi astfel încât să-şi pună în valoare calităţile.

Apreciază-i faptele bune

Deseori,părinţii nu observă decât greşelile celui mic şi uită să scoată în evidenţă lucrurile bune pe care le face. Dacă pe copil îl atenţionezi doar atunci când face ceva rău şi reuşitele le treci repede cu vederea sau nu le iei deloc în seamă,îi va fi greu să se autoevalueze,să ştie ce a greşit şi ce a făcut bine. Nu poate să se considere bun la ceva anume atât timp cât părinţii nu-i dau de înţeles asta. Aşa că laudă-l când face un gest frumos sau are rezultate bune la şcoală. Este important să-l recompensezi cu aprecieri mai ales când îl vezi făcând ceva bun fără ca tu să-l fi rugat să facă acel lucru. Alintă-l,spune-i că este de mare ajutor şi că eşti mândră de el.

Foloseşte-te de critica constructivă

Pe de altă parte,nu trebuie să exagerezi cu răsfăţarea copilului. Este posibil să-i formezi o imagine mult prea bună despre sine care să nu coincidă cu realitatea. Astfel el va avea tendinţa să nu se mai străduiască să înveţe lucruri noi şi vei avea bătăi de cap ca să-l aduci pe calea cea bună. Tocmai de aceea,critica la adresa celui mic este binevenită. Însă nu orice fel de judecată,ci una blândă care să-l impulsioneze să devină mai bun. Ce-ai zice ca în loc de „cum de nu ştii să rezolvi acest exerciţiu?” să-i spui ceva de genul:„încearcă să te concentrezi. Sunt sigură că ai să-i dai de capăt dacă exersezi mai mult”. De asemenea,foloseşte un ton prietenos şi cât se poate de calm.

Deciziile se iau în familie

Copiii îşi doresc foarte mult să aibă acces în lumea adulţilor şi nu conştietizează că sunt prea mici pentru a fi trataţi astfel. De aceea,atunci când aveţi de luat decizii în familie,nu ezita să vorbeşti cu el şi să-i ceri părerea. Este indicat să faci acest lucru mai ales când acestea îl vor afecta în mod direct. Cel mic se va simţi important şi astfel îi dai posibilitatea să nu ascundă ce simte legat de această problemă. În plus,aşa îl ajuţi să fie mai stăpân pe sine şi să nu-i fie teamă să-şi spună părerea.

Vorbeşte cu el

În fiecare zi,rezervă-ţi timp ca să vorbeşti cu copilul tău. Pune-i întrebări despre ceea ce face la şcoală şi încurajează-l să-ţi împărtăşească bucuriile şi micile lui necazuri. Astfel îi dovedeşti că sentimentele şi gândurile lui sunt importante,iar şansele ca atunci când întâmpină o problemă să se consulte cu tine sunt foarte mari. Încrederea în sine îl va ajuta să devină un adult căruia nu-i va fi teamă să încerce lucruri noi şi să-şi asume riscuri.