Impactul şocant pe care îl are educaţia bazată pe corecţii fizice şi violenţă verbală asupra copiilor

Educaţia construită în jurul credinţelor „să-mi ştie copilul de frică‟ şi „să nu mi se urce copilul în cap‟ nu atrage efecte pozitive asupra dezvoltării viitorului adult, spun la unison psihologii şi oamenii de ştiinţă. De fapt, vorbele dure aruncate asupra copiilor până în 13 ani îi fac victim sigure ale depresiei, mai târziu în viaţă.

Atât medicii pediatri, cercetătorii ştiinţifici şi psihologii atrag atenţia că pedepsele fizice dăunează foarte mult dezvoltării psihice armonioase. Potrivit unui studiu amplu, efectuat în urmă cu 25 de ani, 80% dintre părinţii chestionaţi au recunoscut, cu aplomb, că apelau la corecţii fizice asupra copiilor. În prezent, studiile similare sugerează că s-a redus numărul celor care îşi bat copiii, însă nu cu foarte mult. Mai precis, procentul adulţilor care cred că „bătaia este ruptă din rai‟ este de, încă, 67%. Asta înseamnă că, desi numărul de adepţi ai acestei educaţii este în descreştere, mai avem multă vreme până să ajungem la un număr aproape sau egal cu zero. Iată ce au descoperit experţii în legătură cu impactul pe care îl are violenţa, fizică şi verbală, asupra sănătăţii mintale la copii.

Bătaia şi umilirea, forme frecvente ale violenţei

Abuzul fizic poate fi de mai multe tipuri. Cea mai cunoscută formă de pedeapsă este lovirea copilului cu mâna sau cu un obiect, cum sunt cureaua, băţul. Însă aceasta nu este singura formă de pedeapsă resimţită intens de cel mic. Unii sunt scuturaţi, zgâlţâiţi din toate încheieturile, traşi de păr, de urechi sau obligaţi să stea în poziţii inconfortabile mult timp.

De asemenea, activităţile forţate, cum ar fi spălatul dinţilor foarte des, al mâinilor sau să mănânce tot din farfurie sunt catalogate drept acte de abuz fizic, care nu sunt atât de evidente şi la care mulţi oameni nu se gândesc.

Mai există şi forme de abuz non-fizice, care includ ameninţări, sperieturi, ţipete, umilire. Chiar dacă acestea nu lase urme la exterior, în interior fac ravagii.

Abuzul verbal nu este mai puţin dăunător

Un studiu a scos la iveală că tinerii care au fost abuzaţi verbal înainte de vârsta de 13 ani au avut un risc mai mare să prezinte simptome depresive mai târziu. Mai mult, copiii tind să devină agresivi. Datele colectate din sondaje şi cercetări în domeniu atrag atenţia că 1 din 2 copii (54%) a fost bătut în copilărie.

Deteriorează sănătatea mintală

În afară de vătămarea fizică, violenţa are un impact uriaş asupra psihicului. Numeroase experimente au adus dovezi că pedepsele corporale au un efect drastic asupra sănătăţii mintale, provocând anxietate, depresie, căderea stimei de sine, instabilitate emoţională şi diferite tulburări de comportament.

@shutterstock