Şi taţii muncesc în casă!

Vremurile în care mamele erau singurele responsabile de creşterea copiilor şi de gospodărie sunt pe cale să apună în România. Familia tradiţională, funcţională în trecut, trece prin schimbări fireşti, iar adaptarea este cuvântul de ordine când vine vorba de casă şi de muncă.

Efortul de a te împărţi între serviciu,casă şi familie este uneori greu de suportat. Iată de ce este important ca partenerul tău să te susţină şi să te înţeleagă. Comunicarea rămâne,ca în atâtea alte domenii,cheia reuşitei.Caietul de sarcini este sfânt!

Puneţi pe listă care sunt responsabilităţile casei şi ale fiecăruia. După care alegeţi ce vi se potriveşte mai mult. Încercaţi vreme de o săptămână sau o lună,apoi faceţi un nou „sfat al bătrânilor“ în care analizaţi ce a mers bine şi ce nu. Practica este mama învăţăturii,iar voi veţi deprinde toate abilităţile necesare rezolvării problemelor pe măsură ce vă confruntaţi cu acestea. Cu cât sunteţi mai uniţi,cu atât şansele de a vă armoniza relaţia voi,  cât şi pe cea cu copiii sunt mai mari. Înţelegerea reciprocă şi compromisurile sau „negocierile“ vă vor ajuta să găsiţi calea cea mai bună.

Nevoile celor mici trec pe primul loc

Copiii au nevoie înainte de toate de dragoste şi de căldură din partea voastră,de siguranţă şi securitate fizică şi emoţională,apoi urmează,în linie,schimbatul scutecelor,alăptatul şi mai târziu diversificarea,vizitele şi controalele regulate la doctor,băiţa de seară,tratarea răcelilor,aprovizionarea casei cu mâncare şi câte şi mai câte.

Decideţi împreună cine preia anumite sarcini şi vedeţi cum merg lucrurile. Sunt sarcini pe care le puteţi face singuri şi unele care chiar merită făcute împreună. În fragedă pruncie,băiţa mititelului este un prilej de joacă şi bucurie de la care tatăl nu ar trebui să lipsească;la fel este şi ora de somn unde prezenţa masculină este bine-venită. Poate cel mai greu va fi să acceptaţi că

de-acum înainte veţi face lucrurile în funcţie de programul copilului şi nu de al vostru,dar timpul le va aşeza pe toate pe făgaşul cel bun.

Tu şi el sunteţi,înainte de toate,o echipă

Acceptă părerile partenerului şi hotărâţi împreună mereu care e cea mai bună opţiune. De asemenea,trebuie să admiţi că el poate să aibă o părere diferită,pentru că nu se poate să existe consens tot timpul. Ba mai mult,mama şi tatăl vin în relaţie cu copilul cu bagaje diferite de informaţii,de stiluri de educaţie şi de aptitudini.

Atât Yin-ul (energia feminină a mamei) cât şi Yang-ul (energia masculină adusă în relaţie de tată) sunt „cadouri“ importante pentru copil. Uneori este greu să respecţi şi să valorizezi diferenţele,dar e esenţial să încerci. Dacă partenerul îmbracă altfel copilul decât ai face-o tu,nu îl critica,pur şi simplu acceptă şi metoda lui. Dacă va fi mereu criticat,dorinţa de a pune umărul la creşterea copilului va scădea în timp.

Acceptă ajutorul!

Acesta este un lux pe care puţini şi-l permit,dar dacă ai posibilitatea să angajezi pe cineva să te ajute la curăţenie o dată la două săptămâni,fă-o! O să-ţi permită să ai un moment de respiro binemeritat. Nu este nicio tragedie dacă sunt zile în care locuinţa arată ca după bombardament,până una-alta era destul de firesc să fie aşa din momentul în care cel mic a apărut pe lume.

Încercaţi să păstraţi ordinea în casă la un nivel care să vă asigure confortul psihic,iar din când în când,în weekend,faceţi o curăţenie mai serioasă. Dacă nu reuşiţi să vă adaptaţi din prima,nu te îngrijora,pe măsură ce copilul va creşte,nu te va mai stresa atât de mult acest aspect.

Bărbaţii încep să fie din ce în ce mai implicaţi în creşterea copiilor,lucru extraordinar pentru cei mici. Aşa,ei vor mai avea un model de viaţă în faţa ochilor şi vor trăi pe viu rolurile  foarte importante pe care le au atât mama,cât şi tatăl în familie.