Una din şase persoane suferă de infertilitate în România. Ce soluţii sunt

Infertilitatea în rândul cuplurilor a crescut de la 1,5%, procent înregistrat în anul 1990, la peste 16 procente, în 2018. Cauzele? Stres, infertilitate secundară, dezechilibre hormonale (hipotiroidia), inflamaţii sau probleme ginecologice, sindromul metabolic, prediabetul şi diabetul, boala Hashimoto, predispoziţia la trombofilie, material seminal necorespunzător, probleme de natură emoţională şi de compatibilitate între parteneri, toate acestea sunt piedici în calea obţinerii unei sarcini mult dorite. Ce recomandă medicul ginecolog George Vasilescu.

Infertilitatea este definită ca lipsa apariţiei sarcinii după o perioada de încercare de 1 an, timp în care cuplul are contacte sexuale regulate şi neprotejate. În plus, fertilitatea scade odată cu creşterea vârstei viitoarei mame. Prin urmare, femeilor, cu vârste cuprinse între 35-40 ani, care doresc să fie mame, li se recomandă să discute cu un specialist în infertilitate după o perioadă de 6 luni de încercări, iar femeilor cu vârste peste de 40 de ani, după 3 luni de încercări.

Infertilitate de „cauză necunoscută‟

Există cazuri de infertilitate cu motive clar stabilite, asupra cărora se intervine din punct de vedere medical. Dar, există totodată şi cazuri de infertilitate de „cauză necunoscută”. Astfel că s-au extins studii de biologie moleculară la nivelul endometrului, dar şi studii genetice care vizează structura moleculară a gametului masculin.

În paralel cu aceşti cercetători există un grup de specialişti care studiază efectele lumii civilizate asupra potenţialului fertil uman. „Trăim într-o lume civilizată care mănâncă alimente procesate chimic, inhalează noxe în urma poluării atmosferice, se expune la doze ridicate de radiaţii electromagnetice (telefon, laptop, tv, cuptoare electrice). Pe de altă parte, lumea de azi este expusă unui grad de stres şi oboseală cronică mai mare decât a generaţiilor anterioare. Perioada de fertilitate raportată la vârsta feminină a scăzut şi ea în ultimii 30 de ani. Din ce în ce mai multe tinere intră la menopauză mult mai repede. Acest fapt, coroborat cu <noua> planificare familială, care împinge serios vârsta maternă spre pragul de 40 de ani pentru obţinerea unei sarcini ridică probleme importante specialiştilor, meniţi să ofere ajutorul în aceste cazuri‟, declară medicul George Vasilescu, ginecolog în cadrul bazei de tratament Ensana Health Spa Hotels Sovata.

O problemă din sfera ginecologică? Mai mult decât atât!

Tulburările de fertilitate reprezintă mai mult decât probleme de natură ginecologică. „În Occident problema infertilităţii cuplului este o provocare interdisciplinară. Specialişti în nutriţie, alergologie, medicină complementară, colaborează cu specialiştii în infertilitate pentru a crea programe de pregătire şi terapie adecvate fiecărui caz în parte, fie că vorbim de încercarea de a obţine o sarcină pe cale naturală sau prin reproducere umană asistată. O primă categorie de specialişti, sunt cei care încearcă să creeze programe de pregătire a obţinerii unei sarcini (deci înainte de planificarea unei sarcini sau de o procedură de reproducere umană asistată). Aceşti specialişti au început să lucreze asiduu în urmă cu aproximativ 10 ani şi îşi continuă munca lor şi astăzi, cu rezultate încurajatoare. Datorită lor, rata de obţinere a unei sarcini, cel puţin prin reproducere asistată, a crescut semnificativ în unele ţări.”, precizează dr. Vasilescu.

Ce poate creşte şansa de a concepe copii?

În trecut, o dietă sănătoasă şi un preparat de acid folic poate că erau suficiente. „În ultimii 10 ani s-a constat o escaladare a patologiei alergice de natură alimentară şi atmosferică care afectează copiii încă de la vârste foarte mici: astm, eczeme, boli autoimune. Toate acestea au apărut odată cu creşterea expunerii la <<noxe>>, încă din viaţa intrauterină. Gradul mare de expunere la aceşti factori nocivi a celor ce doresc să devină părinţi va afecta însăşi apariţia unei sarcini, dar şi un număr însemnat de nou-născuţi cu probleme. De asemenea, rata mare a avorturilor spontane sau a opririlor în evoluţie a sarcinilor este pusă într-un procent însemnat în seama <<intoxicării>> organismului. Pe lângă semi-intoxicarea propriu-zisă, asimptomatică sau cu semne minore (concentraţii mari de mercur, arsenic sau alte substanţe toxice în sângele matern) trebuie să luăm în calcul şi eliminarea lentă şi incompletă a <deşeurilor> provenite din metabolismul celular (sedentarism, lipsa mişcării active zilnice, alimentaţie ultra-procesată, poluare atmosferică şi alimentară).”, explică ginecologul Vasilescu.

Studiile de tip „washout‟ (observarea a ceea se întâmplă la trecerea de la alimentaţia convenţională la cea organică) au arătat o scădere semnificativă a toxinelor corporale (în special ierbicide şi pesticide conţinute în alimentaţia convenţională). Aşadar, un program de detoxificare bine stabilit poate avea un impact pozitiv asupra fertilităţii şi sănătăţii nou-născuţilor.

„În multe ţări, programele aplicate încep între 3 şi 6 luni înainte de a planifica o sarcină (naturală sau prin reproducere umană asistată). Trecerea la o dietă cât mai mult posibil organică este primul pas. Se aplică pentru ambii parteneri, viitori părinţi. De asemenea, sunt îndepărtate sursele de toxine (cosmetice de calitate îndoielnică, produse de îngrijire corporală care conţin multe substanţe nociv, inclusiv vopsele de păr, produse de îngrijire a locuinţei). Referitor la alimentaţie, trebuie asigurată prezenţa principiilor nutritive, împreună cu alimente benefice pentru o <curăţare> eficientă a organismului de substanţe nocive. Consumul de apă pură şi scaunul zilnic trebuie să fie preocuparea primordială, odată începută dieta amintită mai sus.”, punctează medicul specialist

În perioada de pregătire sunt certificate a fi benefice terapiile naturale (programe de wellness, detox şi relaxare), acupunctură, reflexoterapie şi masaj specific pro fertilitate.

@shutterstock