Brânzeturi, în farfurie. Sortimentele cu mucegai sunt o sursă excelentă de vitamina B12 şi de calciu

Fie că o consumi alături de salate răcoroase de vară, fie că o combini cu fructe sau o serveşti cu un pahar de vin, brânza este, fără doar şi poate, un aliment care îmbogăteşte dieta ta zilnică prin gust şi aportul extraordinar de calciu. Nutriţioniştii recomandă consumul moderat de brânzeturi, dar chiar şi aşa, ai multe de câştigat dacă le incluzi în meniu.

Brânzeturile sunt produse lactate obţinute prin coagularea laptelui sau a smântânii, cu gust delicat, aromat, iute sau sărat. Textura acestor alimente poate varia de la foarte dură, precum parmezanul, la cremoasă ori tartinabilă, precum brânza topită sau Mascarpone. La nivel mondial, există peste 900 de sortimente de brânză, cele mai multe fiind preparate din lapte de vacă, iar ţările europene cele mai mari producătoare de brânzeturi sunt Germania, Olanda, Franţa şi Italia.

Clasificarea brânzeturilor se face după tipul de lapte din care se prepară şi mamiferul de la care provine, conţinutul de grăsimi, consistenţa sortimentelor, procesul de fabricaţie sau ţara de origine.

După conţinutul de grăsimi, se clasifică în felul următor:

• brânzeturi slabe (20% grăsimi) – Ricotta, Urda;
• brânzeturi semigrase (între 20% şi 40% grăsimi) – Feta, Halloumi, Mozzarella, Telemea, Caş;
• brânzeturi grase (între 40% şi 60% grăsimi) – Brie, Cheddar, Gorgonzola, Brânza de burduf;
• brânzeturi foarte grase (peste 60% grăsimi) – Mascarpone.

În funcţie de consistenţa pastei, brânzeturile se mai împart în următoarele categorii: proaspete şi cremoase (brânza de vaci, caşul sau brânza de burduf, urda, telemeaua), semi-moi sau cremoase în interior şi solide la exterior (Gouda, Provolone), cu mucegai albastru (Gorgonzola, Roquefort), cu consistenţă dură (parmezanul, şvaiţerul, caşcavalul), procesate sau cu un conţinut redus de proteine. Este bine să ştii că proteinele din lapte, precum caseina, sunt unele de bună calitate, deoarece conţin aminoacizi esenţiali, care nu pot fi produşi de către organism şi trebuie obţinuţi din alimentaţie.

De ce să alegi brânză cu mucegai

Fie că vorbim despre brânza preparată din lapte de vacă, precum Gorgonzola, sau de oaie, ca specialitatea Roquefort, modul de preparare este acelaşi, pe bază de spori de mucegai, care se dezvoltă în lapte. Acest tip de brânză are un gust şi o aromă intense şi picante, dar şi un conţinut ridicat de grăsimi, fiind recomandat a se consuma în cantităţi mici. Brânzeturile cu mucegai sunt o sursă excelentă de vitamina B12, o substanţă necesară pentru buna funcţionare a celulei nervoase şi pentru lupta împotriva anemiei. De asemenea, au un conţinut mai ridicat de calciu decât celelalte tipuri de brânză.

Lapte de vacă, de oaie sau de capră?

Nutriţioniştii s-au pus de acord că brânzeturile obţinute din lapte de oaie sau capră sunt mai sănătoase decât cele din lapte de vacă, deoarece au mai multe vitamine precum A, D, E şi K şi nutrimente care ajută tranzitul intestinal, precum caseina A2. Laptele din care se prepară este mai gras decât cel de vacă, dar mai sărac în lactoză şi, deci, mai uşor de digerat.

Atenţie la calorii, grăsimi şi sodiu!

Dintre toate tipurile de brânză, cele moi, precum brânza de vaci, caşul sau urda, se alterează mai rapid. Brânzeturile tari, cu consistenţă dură, sunt mai bogate în calciu, pentru că provin din cantităţi mari de lapte, dar au şi un conţinut mai ridicat de calorii şi grăsimi. Brânzeturile semi-moi au, de cele mai multe ori, adaos de sare şi trebuie consumate cu grijă. O porţie de 40 g de astfel de brânză are circa 120 de calorii şi 12 g de grăsimi. Din categoria brânzeturilor proaspete, cea mai populară printre români, telemeaua, este o brânză moale şi dulce când este proaspătă, dar când se învecheşte, deoarece este păstrată în saramură, devine mai tare şi sărată. Specialiştii susţin că Mozzarella italienească, produsă din lapte de vacă, este una dintre cele mai sănătoase brânzeturi, fiind bogată în bacterii benefice şi având cel mai scăzut conţinut de sodiu şi calorii.

Bine de ştiut!

Consumul responsabil de brânză ajută la scăderea în greutate, creşterea masei musculare, prevenirea bolilor de inimă şi a osteoporozei.

@shutterstock