Misterele Castelului Huniazilor. Ce îi atrage aici pe turişti şi pe marii producători de film

Transilvania se mândreşte cu unul dintre cele mai frumoase monumente medievale din estul Europei. Ce mistere ascunde şi ce îi atrage aici pe străini, chiar şi pe marii producători de film?

La poalele munţilor Poiana Ruscă, chiar pe culmea ce domină oraşul Hunedoara, se înalţă un vechi castel de piatră, rupt parcă din poveştile cu zmei, domniţe şi cavaleri neînfricaţi. Impozant şi incredibil de bine conservat, Castelul Huniazilor (al fostei familii feudale Huniade), numit şi al Corvinilor sau Corvineştilor, produce o puternică impresie celor care-l vizitează, experienţa fiind similară unei vizite pe platourile de filmare ale megaproducţiei „Game of Thrones“. De altfel, se spune că producătorii ar fi avut în vedere şi această locaţie, care a apărut în pelicule ca „Dragonheart“, „The Nun“ şi „Ghost Rider“, castelul fiind pe lista celor mai frumoase monumente gotice, dar şi una dintre cele 10 destinaţii de basm din Europa. Mai mult decât atât, aici ar fi fost întemniţat Vlad Ţepeş, prinţul valah care a servit drept inspiraţie unei alte poveşti hollywoodiene, cea a lui Dracula. Dar până la basmele moderne, Castelul Huniazilor ascunde propriile-i legende.

Legenda construirii cetăţii

Pe locul ce adăposteşte vestigii ancestrale, dacice şi medievale, dovezi ale prezenţei continue a străbunilor pe aceste meleaguri, a fost construită o fortificaţie de pământ la confluenţa râului Cerna cu pârâul Zlaşti. Legenda spune că trei zâne s-au întrecut în a construi trei cetăţi, dar numai aceasta ar fi rămas în picioare, primele două fiind prea grabnic ridicate. Aceasta a treia, botezată după zâna Hinedoara, ar fi stârnit invidia celorlalte două zâne, care au pornit urgia împotriva Hinedoarei, nevoită să se ascundă în munţi. Fierul pe care răzbunătoarele zâne l-ar fi aruncat după ea a despicat muntele în două – de unde s-a născut o altă legendă, cea a Munţilor Retezat.

Legenda corbului

Fortăreaţa de pământ Huniade se afla, în 1409, în posesia regelui Ungariei, Sigismund I de Luxemburg, care i-a dăruit-o unuia dintre căpitanii săi, nobilul Voicu, la nunta acestuia cu Elisabeta Szilagyi. În fapt, Sigismund voia să ascundă lumii relaţia sa cu Elisabeta şi să-i asigure un viitor ei şi copilului nelegitim pe care urma să-l nască. De aceea, el i-a lăsat lui Voicu şi un inel, ca însemn de recunoaştere pe viitor a odraslei la curtea regală. Peste ani, însă, inelul era să fie pierdut! Căci, în timpul unei călătorii cu familia, poposind să mănânce, Voicu l-a pus pe ştergarul cu merinde, iar un corb l-a furat. Copilul, însă, a văzut corbul şi a luat un arc şi l-a săgetat, recuperând astfel inelul. După alţi ani, când a ajuns la curtea regală, tânărul Iancu i-a povestit lui Sigismund păţania, iar acesta a decis ca simbolul familiei Huniade să fie corbul cu inel de aur în cioc. Devenit ulterior guvernatorul regatului Ungariei, Iancu a fost cel care a transformat fortăreaţa într-un falnic castel, comparabil cu cele din vestul Europei, referirea la legenda corbului rămânând o pictură veche amplasată în aripa Matia.

Legenda fântânii

Fântâna castelului, săpată în stâncă, are o adâncime de aproape 30 de metri, un record pentru acele timpuri. Ea ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora Iancu de Hunedoara le-a promis libertatea la finalul lucrării. Dar cei trei au dat de apă abia după 15 ani de muncă grea, când Iancu murise, iar soţia lui n-a mai ţinut cont de promisiune. Rămaşi prizonieri, turcii ar fi scrijelit pe fântână cuvintele „Apă ai, inimă nu“, aruncând un greu blestem asupra familiei. În realitate, în piatră a rămas cioplit: „Cel care a scris această inscripţie este Hassan, rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică“. Însă blestemul chiar a lovit familia: Iancu a murit răpus de ciumă, fiul său, Matei Corvin, a murit intoxicat, iar fratele său, Ladislav, a fost decapitat. Iar acestea sunt doar primele dintr-un lung şir de tragedii!

Legenda Cavalerului Alb

Cripta în care ar fi trebuit să fie înmormântat Iancu de Hunedoara a fost folosită ca loc de tortură a prizonierilor. Înainte, însă, pe acolo s-ar fi ieşit în secret din castel, printr-un tunel spre cetatea Deva. Tunelul ar fi fost construit de Cavalerul Alb, care ar fi domnit înaintea Huniazilor şi care era frate de cruce cu conducătorul Devei – ambii luptători destoinici, care îşi uneau adesea forţele în faţa otomanilor. Săparea tunelului a fost un atu militar, servind la deplasarea forţelor române fără ştirea turcilor. Peste ani, Iancu avea să-l descopere şi să-l ţină secret, el însuşi având duşmani printre nobilii maghiari.

Nu rata!

Turnul pictat

Bucătăria Garnizoanei

Loggia Matia

Bastionul de tortură

Sala Cavalerilor

Sala Dietei

Turnul Capistrano

Bastionul alb

Bastionul Toboşarilor

Fântana

Capela

Groapa Urşilor

Bastionul muniţiilor

Galeria suspendată

„Turnul Nje Boisia‟ („Nu te teme‟)

Filme

Aici au fost turnate producţiile cinematografice: „Vlad Ţepeş“, „Mihai Viteazul“, „Alexandru Lăpuşneanu“, „David“, „Regii blestemaţi“, „François Villon“, „Vlad“, „Jacqou le Croquat“, „Blood Rayne“, „Dragonheart“, „The Nun“ şi „Ghost Rider“.

Crimele odioase şi atrocităţile comise în sala de tortură şi în criptă au urmărit destinul Huniazilor, care au avut parte de decese subite, sinistre, violente şi misterioase. Iată de ce aici s-au filmat şi producţii horror.

@shutterstock