Pe urmele istoriei, în cetăţile antice ale Dobrogei
Tărâmul legendar dintre Dunăre şi Marea Neagră – Dobrogea – are de toate: şi munţi, şi dealuri, şi podgorii, şi plaje generoase, precum şi cetăţi antice dacice. Cele mai cunoscute dintre ele sunt Histria, Capidava, Adamclisi şi Enisala.
Dacă vrei să te avânţi într-o călătorie în timp, prin cetăţi şi fortificaţii, trebuie doar să-ţi alegi un companion de drum lung, iar ca destinaţie, cea mai „vârstnică“ zonă a României – Dobrogea. Situată în sud-estul ţării, acest loc de răscruce al unor vechi civilizaţii, precum cea greacă şi cea romană, păstrează până astăzi urmele desfăşurării atâtor culturi, istorii, naţii şi obiceiuri. Zona istorică Dobrogea abundă-n peisaje unice şi a adunat, de-a lungul secolelor, mai multe monumente şi vestigii ale începuturilor creştinismului. Aici se află, de exemplu, cea mai veche aşezare de pe teritoriul României – Cetatea Histria. Tot în Dobrogea, găseşti un lanţ de cetăţi, mai mult sau mai puţin cunoscute: Capidava, Adamclisi, Albeşti, Carsium, Sacidava, Enisala sau Heracleea, Ibida, Halmyris.
Cetatea Histria, cea mai veche aşezare umană
Amplasată pe malul lacului Sinoe, Cetatea Histria a fost întemeiată în anul 657 î.H. de către coloniştii greci din Milet (Asia Mică). Timp de aproximativ 1300 de ani, cetatea s-a bucurat de o continuă dezvoltare. Iniţial era structurată în două părţi distincte: acropola şi aşezarea civilă. Nu de puţine ori, însă, cetatea a fost distrusă de barbari, pentru ca apoi să fie refăcută de locuitorii ei. Astăzi, acolo pot fi văzute urmele conservate ale templelor greceşti din zona sacră, precum şi ceea ce a rămas din vechile locuinţe şi ateliere, terme, bazilici civile şi creştine. Iar în centrul oraşului, se găseşte una dintre cele mai mari bazilici creştine din regiune.
Cetatea Capidava, ridicată în timpul împăratului Traian
Pe malul drept al Dunării, între Hârşova şi Cernavodă, se ridică una dintre cele mai cunoscute cetăţi romane din Dobrogea, Capidava. Aceasta face parte din seria de castre şi fortificaţii ridicate în timpul împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea. Potrivit istoricilor, cetatea avea o poziţionare strategică şi asigura o supraveghere perfectă de apărare, având şi instalaţii portuare. Datorită aşezării acesteia, cetatea permitea comunicarea dintre dacii din Dobrogea şi cei din Câmpia Munteniei.
Cetatea Enisala, cocoţată pe un deal calcaros
Cunoscută şi sub denumirea de Heraclia sau Heracleea, Cetatea Enisala stă cocoţată pe un deal calcaros, la marginea localităţii cu acelaşi nume – un sătuc modesc dobrogean de la malul lacului Razim. Fortificaţia medievală a fost construită de către negustorii genovezi, în scop militar – acela de a apăra centrul Dobrogei. Peisajul şi drumul până la intrare te fac să încetineşti pasul pentru a admira în tihnă tot ce se află în zare. Iar reptele mici şi vechi ce duc spre platoul străjuit de ziduri îţi vor ghida paşii spre o privelişte impresionantă.
Cetatea Ibida, străbătută de cursul unei ape
Satul Slava Rusă din judeţul Tulcea se suprapune, în mare parte, pe ruinele unui oraş antic, numit Ibida. Situl arheologic, atât cât a fost el descoperit, păstrează rămăşiţele unei localităţi romano-bizantine. Desfăşurată pe o suprafaţă de aproximativ 24 de hectare, fortăreaţa era dotată cu mai multe turnuri şi cu câteva porţi de acces. Mai mult, cetatea este unică prin faptul că este străbătută de cursul unei ape, pârâul Slava. Iar în partea sudică, cetatea Ibida este dublată de o fortificaţie, situată pe dealul Harada.