Antidoturi pentru frică

Teama de sfârşitul lumii, de cutremure şi de alte calamităţi naturale, dar şi de tot ce presupune criza mondială paralizează multe suflete, în loc să le îndemne la rugăciune. De ce trebuie să alungi frica şi mai ales cum ai putea să-i faci faţă, află acum!

Întreaga omenire a stat cu sufletul la gură aşteptând Apocalipsa,la finalul anului trecut,şi,chiar dacă nu s-a întâmplat nimic,prezicerile negative nu s-au oprit. Sfântul Malachia prezicea,cu privire la cei 112 Suverani Pontifi care vor fi numiţi după anul 1130,că Papa Benedict al XVI-lea ar fi înlocuit de ultimul lider al catolicilor de pretutindeni,Peter Romanul sau Petru al II-lea. De asemenea,asta ar fi dus la distrugerea Romei şi la sfârşitul lumii. Dar este limpede acum,când vedem că profeţia nu s-a adeverit,că Dumnezeu ne mai dă răgaz să ne întoarcem la El,că are răbdare cu noi şi că aşteaptă cu dragoste să ne regretăm păcatele,cu îndrăzneală,alungând teama din sufletele noastre.

Apropie-te de Dumnezeu!

Frica vine şi ca urmare a pierderii scopului vieţii,care este „permanenta pregătire pentru ziua Învierii creştine,când oamenii se vor înfăţişa înaintea Judecăţii supreme“,după cum spunea Valeriu Gafencu,supranumit de Nicolae Steinhardt „Sfântul Închisorilor“. Teama cauzată de lipsa sensului existenţei este însoţită de descurajare,de melancolie,de singurătate,de deznădejde  – toate traduse prin senzaţia unui gol sufletesc. De aceea,nu trebuie să uiţi că rostul existenţei noastre se află în apropierea de divinitate,de cele sfinte,şi nu în lucrurile materiale,pieritoare.

Asigurarea în Hristos nu expiră niciodată

Întrebat odată ce poate face un credincios atunci când simte nesiguranţă,Părintele Paisie Aghioritul recomanda un tip special de asigurare:„Asigură-te,copilaşule,în Dumnezeu! Ştii numai de asigurarea maşinii? Asigurarea Lui n-o ştii? (...) Există asigurare mai mare decât încrederea în Dumnezeu? Când omul se încredinţează pe Lui,automobilul său duhovnicesc nu se opreşte niciodată“.

Rugăciune la vreme de ispită

Nori apăsători se adună deasupra mea,Doamne,şi ameninţarea furtunii mă înspăimântă. Deşi sunt în suferinţă,nu mă plâng împotriva Ta,pentru că Tu eşti sprijinul meu. Cunoşti necazurile mele şi ai grijă de mine neîncetat. Ştiu că mă iubeşti,şi asta îmi dă tărie. (...) Tu eşti Cel care cârmuieşte lumea şi vieţile oamenilor. Îndreaptă corabia vieţii mele spre ape liniştite,căci acum ea este clătinată de valuri furioase. Degeaba mă zbat singură împotriva furtunii,că fără Tine nu pot face nimic. Întinde-ţi braţul spre mine,cum l-ai întins spre Sfântul Petru care venea spre Tine pe apă şi salvează-mă degrabă.

Amin!

Rugăciunea inimii îl face pe diavol să se teamă

Prin rugăciune sinceră,spusă din suflet şi conştient,primeşti de la Dumnzeu ajutor în perioadele în care te simţi cuprinsă de nelinişti. Iată ce spunea în acest sens Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul,ocrotitorul Bucovinei:„Prin rugăciunea minţii îl loveşti pe diavol în inimă. Diavolul tremură la numele lui Iisus şi,când faci rugăciunea astfel încât să înţelegi ce ai cerut,frica diavolului este mai mare.“

Rugăciunea minţii şi a inimii,la care se referă sfântul este:„Doamne,Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluieşte-mă pe mine păcătosul/oasa“. Spusă de 40 de ori sau până adormi,când te apucă gândurile negre,ruga îţi dă o extraordinară pace şi gândirea lucidă,care te ajută să iei cele mai bune decizii. Mai multă linişte sufletească vei simţi şi dacă te vei ruga pentru cei dragi şi pentru lume,spunând aşa cum sfătuia Părintele Paisie:„Doamne,Iisuse Hristoase,miluieşte pe cei care suferă trupeşte şi sufleteşte“. În această rugăciune sunt cuprinşi şi cei adormiţi. Dacă-ţi vine în minte o rudă,spune şi pentru ea:„...Miluieşte pe robul tău cutare“ şi treci imediat la rugăciunea generală pentru toată lumea,„...Miluieşte lumea Ta“.

Simplificarea vieţii risipeşte grijile

Teama dă naştere gândurilor negative,care te otrăvesc. E ca şi cum ai trăi deja ceea ce-ţi trece prin minte că se va petrece. Frica te paralizează,de aceea e bine să nu laşi aceste gânduri să-ţi amărască sufletul. „Cum îţi sunt gândurile,aşa îţi este şi viaţa. Totul porneşte de la ele. Cu orice preţ,păstrează-ţi pacea interioară! Domnul ştie ce avem noi fiecare nevoie“,transmitea în ultimul său interviu Stareţul Tadei de la Mănăstirea sârbească Vitovniţa. Prin gânduri bune şi prin încrederea că Dumnezeu e cu tine,viaţa ţi se va simplifica,iar grijile se vor risipi.

 Rugăciunea  copilului fricos

Doamne,Dumnezeul meu,

 Eu fricos am fost mereu.

 Vino,Tu,cu Crucea Ta,

 Şi ascultă ruga mea:

 În lumină să mă scalzi,

 Întunericul să-l arzi,

 De mânuţă să mă ţii,

 Curajul să mi-l învii!

 Eu de-acum Îţi mulţumesc,

 Doamne,tare Te iubesc!

„Habemus Papam!“

Credincioşii catolici din lumea întreagă au un nou lider spiritual care se numeşte Papa Francisc. Fostul Cardinal Jorge Mario Bergoglio,care a slujit în Buenos Aires,Argentina,a fost ales chiar a doua zi după ce Conclavul,format din 115 cardinali,s-a reunit pentru a alege noul Suveran Pontif. Pe 13 martie,fumul alb,semn că a fost ales noul Papă,a ieşit pe coşul Capelei Sixtine şi a bucurat zeci de mii de credincioşi adunaţi în Piaţa „Sfântul Petru.”

Fostul Arhiepiscop de Buenos Aires Jorge Bergoglio,numit cardinal în anul 2001 de către Papa Ioan Paul al II-lea,este primul Papă din istorie care provine din America de Sud. Mai mult,este şi cel dintâi Suveran Pontif care aparţine ordinului iezuit,fondat în anul 1540,de Sfântul Ignaţiu de Loyola,ordin cunoscut pentru activitatea misionară. În anul 2005,când a fost numit Papă Cardinalul Joseph Ratzinger,Cardinalul Bergoglio era printre favoriţi,dar el  a rugat Conclavul să nu-l voteze,întrucât nu se simţea pregătit pentru o asemenea funcţie. Acum însă,când nimeni nu se mai gândea că el va fi ales,învestitura lui a uluit lumea.

Papa Francisc surprinde prin simplitate

„Înainte de toate,am o rugăminte:până a vă da binecuvântarea mea,v-aş cere să vă rugaţi voi pentru mine şi să-mi daţi binecuvântarea voastră“,a comunicat noul Suveran Pontif,în vârstă de 76 de ani,în timpul binecuvântării „Urbi et Orbi“. Mesajul transmis a adus aminte de Papa Ioan Paul al II-lea. Ca şi el,Papa Francisc provine dintr-o familie de condiţie modestă,părinţii lui fiind emigranţi italieni în Argentina. Cardinalul Bergoglio şi-a păstrat modestia în ciuda avansării în rang,preferând să locuiască într-un apartament şi nu într-o reşedinţă episcopală fastuoasă,să-şi gătească singur şi chiar să folosească autobuzul. Tot ca semn de smerenie şi-a ales numele Francisc,după cel al Sfântului Francisc de Assisi,recunoscut prin înclinaţia lui de a-i ajuta pe cei săraci şi bolnavi.

La prima vedere,datorită blândeţii pe care o transmite şi a apropierii de popor,mulţi ar putea crede că Papa Francisc va fi îngăduitor,însă deciziile luate de el în trecut arată contrariul. De pildă,în anul 2010 s-a străduit să împiedice ca Argentina să oficializeze căsătoria între persoanele de acelaşi sex. De asemenea,s-a mai opus cu fermitate avortului. Intransigenţa Suveranului nu vine din dispreţ pentru oameni,ci din dorinţa de a încuraja familia naturală.