Începuturile trebuie marcate cumva, iar debutul lui mai înseamnă câteva gesturi şi ritualuri menite să ferească de boli toată suflarea, să dea pământ rodnic şi - pentru cui îi arde de aşa ceva – să aducă noroc la măritat. Nu poţi separa luna mai de sărbătoarea Armindeniului.

O ramură verde, simbolică

 În unele zone etnografice (Transilvania, Banat, Moldova) flăcăii  înfigeau o creangă de stejar, fag sau plop în poarta sătenilor mai cu vază, gest care semnifica oprirea forţelor răului. Ramura verde se numea arminden. În alte zone (Oltenia), armindenul era un brad curăţat spre vârf de ramuri şi ornat cu motive romboidale, care era înfipt în poarta gospodăriei şi aici rămânea până se coceau şi se secerau grânele. Armindenul era un substitut al zeului vegetaţiei, protector al semănăturilor, viilor şi livezilor, al vitelor şi cailor. Armindenul şi-a preluat data de celebrare de la sfântul creştin Ieremia (prăznuit de 1 mai).

Purificare cu rouă de „ziua pelinului“

Dar obiceiul de a înfige o ramură vegetală în poarta sătenilor nu e singurul gest simbolic de Armindeni. Ziua de 1 mai e prilej de serbări câmpeneşti, la iarbă verde, la pădure sau la câmp, lângă vii şi livezi, unde se mănâncă miel fript şi se bea vin roşu amestecat, musai, cu pelin –pentru schimbarea sângelui şi apărarea întregii suflări săteşti de boli şi beteşuguri. Nu degeaba, sărbătoarea mai e numită şi ziua pelinului sau ziua beţivului. E şi prilej ca sătenii să se rostogolească pe iarba udă şi să-şi spele mâinile şi faţa cu roua căzută în noaptea de Armindeni.
Un fir de pelin e purtat la pălărie, în sân sau în buzunar. Se pun ramuri de pelin la icoane şi la ferestre şi se seamănă primele cuiburi de fasole şi castraveţi.

Aminteşte de episodul uciderii pruncilor

Obiceiul de Armindeni e pus în legătură simbolică directă cu teribilul episod al uciderii celor 2.000 de prunci de către Irod. După ce, o zi întreagă, călăii au tăiat capetele tuturor pruncilor de până în doi ani, au marcat cu ramuri verzi porţile locuinţelor pe unde trecuseră, ca să ştie de unde să reînceapă a doua zi. Dar, peste noapte, toată lumea a pus ramuri verzi la porţile caselor, astfel că netrebnicii n-au mai putut să-şi continue sinistra misiune.

Ştiai că...

... de Armindeni, femeile curăţau locuinţele, curţile gospodăriilor, locurile unde se slobozea apa pentru morţi la 40 de zile de la înmormântare, cu mături făcute din tufe de pelin?
... o practică foarte obişnuită de Armindeni era semănatul busuiocului? Numai fetele şi femeile aveau voie să facă asta. Se spune că planta s-ar fi născut pe mormântul unei fete tinere, udată de lacrimile iubitului ei, pe nume Busuioc.
... în noaptea de Armindeni, celor bănuiţi că ar fi strigoi li se striga numele? Asta, pentru a-i împiedica să fure mana vitelor cu lapte şi a holdelor semănate.