Una din zece persoane suferă de o fobie, la un moment dat, fie că este vorba despre păienjeni, şerpi, mersul la dentist sau zborul cu avionul. Acestea sunt frici comune şi uşor de înţeles, care nu ajung să-ţi dea viaţa peste cap. Vorbim, însă, şi de temeri iraţionale, cum ar fi cea de mulţimi, de spaţii înguste sau de a ieşi din casă, aşa-numita fobie socială. De exemplu, cei care suferă de acrofobie sau de teama de înălţime se pot panica chiar şi atunci când se gândesc că este necesar să urce într- o clădire înaltă. Şi aceste frici sunt destul de întâlnite, spre deosebire de unele inedite şi personale, care au legătură, probabil, cu experienţe traumatice din trecut, precum o copilărie nefericită, o boală sau anumite experienţe sexuale.

Care sunt simptomele specifice?

Fobiile uşoare ne fac cel mult să tremurăm sau să ţipăm atunci când suntem expuşi pe neaşteptate cauzelor. Însă reuşim să găsim metode de a trece peste ele şi a nu le lăsa să ne afecteze sănătatea mentală. În schimb, o fobie severă şi frica de expunere bruscă la cauza acesteia pot provoca o senzaţie incontrolabilă de anxietate. Persoana suferindă va simţi frică şi o nevoie copleşitoare de a se ascunde, experimentând simptome precum năduşeală, bătăi rapide ale inimii, gură uscată, ameţeală, respiraţie sacadată şi atacuri de panică. Fobiile pot fi atât de înfricoşătoare sau de umilitoare, încât te poţi regăsi în situaţia de a te opri din a face anumite lucruri, din a merge în anumite locuri sau de a socializa, pentru a preveni aceste stări, iar asta poate duce la însingurare, depresie sau dependenţe.

Terapia este, întotdeauna, soluţia

Cel mai bun tratament pentru fobii specifice este o formă de psihoterapie numită terapie de expunere: înveţi să-ţi controlezi anxietatea, în timp ce-ţi măreşti gradual expunerea la cauza fricii. Dacă ţi-e frică să ieşi în lume, terapeutul te va ajuta să te expui fricii cu paşi mici: să ieşi până pe casa scării sau în faţa blocului etc. Înţelegerea cauzei unei fobii este mai puţin importantă decât tratarea comportamentului de evitare a acestei frici iraţionale, unul care s-a dezvoltat de-a lungul timpului. Scopul tratamentului este îmbunătăţirea calităţii vieţii, astfel încât să nu mai fi limitată de fobii. Pe măsură ce înveţi cum să gestionezi mai bine reacţiile, gândurile şi sentimentele tale, vei constata că anxietatea şi frica ta nu-ţi mai controlează viaţa.

Cum te poţi ajuta singură?