Comisia de servicii preventive din SUA a lansat recent un proiect care precizează că o doză zilnică de aspirină nu mai este recomandată ca măsură de prevenţie pentru reducerea riscului de probleme cardiovasculare la adulţii în vârstă care nu au boli de inimă, potrivit Associated Press. Comisia este formată din 16 experţi în medicină şi prevenirea bolilor care evaluează măsurile preventive bazate pe teste de screening.

Persoanele cu vârsta peste 60 de ani nu trebuie să ia preventiv aspirină din cauza riscului de hemoragie care le poate pune viaţa în pericol. Decizia va afecta zeci de milioane de persoane cu risc crescut de boli cardiovasculare.

Este nevoie de consultul unui medic specialist

Cei cărora li s-a prescris aspirină în doze mici sau care au factori de risc cardiovascular ar trebui să discute cu medicul lor de familie sau specialist despre ce este cel mai bine pentru ei.

„Nu recomandăm nimănui să oprească tratamentul fără să discute cu un medic, mai ales dacă a avut deja un atac de cord sau un accident vascular cerebral”, a afirmat Chien-Wen Tseng, membru al comisiei de servicii preventive din SUA.

De asemenea, cei cu vârste cuprinse între 40 şi 60 de ani care sunt îngrijoraţi de sănătatea inimii lor ar trebui să decidă să ia aspirină sau nu de la caz la caz, dar după o discuţie cu medicul de familie.

La unele persoane, aspirina poate favoriza apariţia unei hemoragii digestive sau craniene

Aspirina cu doze mici (între 81 şi 100 miligrame) a fost recomandată ca o modalitate sigură şi ieftină de a reduce riscul de boli cardiovasculare, atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale şi cheaguri de sânge. Aspirina face acest lucru prin subţierea sângelui şi prevenirea formării cheagurilor de sânge. Medicamentul pare să ajute majoritatea celor care un risc ridicat de boli cardiovasculare.

Citeşte şi:

Cât de eficientă este aspirina pentru pacienţii cu COVID-19. Ce arată un studiu recent

Comisia de servicii preventive din SUA a observat că aspirina poate fi benefică numai persoanelor cu vârsta cuprinsă între 40 şi 60 de ani, care au un risc de 10% de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Totuşi, aspirina poate provoca o hemoragie la nivelul tractului digestiv sau creierului care poate pune viaţa în pericol.

La vârstnicii care nu sunt cardiaci, riscurile depăşesc beneficiile aspirinei

Un studiu apărut în 2018 în publicaţia „New England Journal of Medicine” a constatat că riscul de hemoragie provocat de administrarea de aspirină pe termen lung depăşeşte beneficiile pentru cei cu vârsta peste 70 de ani.

Comisia americană a făcut evaluările pe baza unei revizuiri a datelor din studiile recente şi studii făcute pe populaţie. Pentru persoanele în vârstă care nu prezintă riscuri de boli de inimă, riscurile depăşesc beneficiile oferite de aspirină.

„Când ne-am uitat la date, majoritatea a sugerat că administrarea nu este favorabilă pentru majoritatea persoanelor. Au existat mai multe hemoragii decât atacuri de cord prevenite. Şi asta nu înseamnă sângerări nazale, ci unele grave, la nivelul creierului”, spune Amit Khera, autor al recomandărilor comisiei americane.

Înainte de publicarea unei versiuni finale a raportului comisiei, proiectul comisiei este supus dezbaterii publice până pe 8 noiembrie.

Citeşte şi:

Efectele secundare ale supradozei cu paracetamol. Cine n-ar trebui să ia acest medicament?

„Nu mai există o declaraţie comună conform căreia toţi cei care prezintă un risc crescut de boli de inimă, chiar dacă nu au avut niciodată un atac de cord, ar trebui să ia aspirină. Trebuie să fim mai inteligenţi în asocierea prevenţiei cu persoanele care vor beneficia cel mai mult de pe urma acesteia”, a explict Tseng, membru al comisiei de servicii preventive.