Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor şi tămăduitor al bolnavilor. Se spune că făcea minuni în rândul bolnavilor şi că, de asemenea, şi-a împărţit toată averea săracilor. Numele de „doctor fără arginţi“ are legătură cu faptul că nu ar fi cerut plată după ce îi vindeca pe oameni. Conform scrierilor teologice, Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon a trăit în vremea împăratului Maximian Galeriu şi era originar din cetatea Nicomidiei. El a văzut lumina zilei în anul 284, dintr-un tată păgân, senator la curtea împăratului, şi o mamă creştină. Primul său nume a fost „Pantoleon“, adica „cel în toate puternic ca un leu“. Mama lui Pantoleon, Evula, îl iubea pe Hristos în taină. Atras de învăţătura creştină, ca urmare a influenţei dragostei mamei sale, acesta va înceta a mai cerceta căile la moartea acesteia. A terminat cu succes Şcoala de medicină la Nicomidia. Apoi a fost remarcat de împărat, care l-a şi ales drept medic al său. Începuse să fie tot mai iubit şi căutat de oameni, motiv pentru care a atras invidia altor medici care l-au denunţat la împărat. Atunci, acesta porunceşte ca tămăduitorul să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide să-i fie tăiat capul. Se spune în tradiţia creştină că, în momentul decapitării sfântului, din rana lui nu a curs sânge, ci lapte.

Nu se munceşte azi şi se consumă porumb fiert

În credinţa populară, de Sfântul Pantelimon există obiceiul de a nu face nimic în gospodărie pentru a nu avea necazuri. Cine lucrează în această zi va fi urmărit de necazuri, potrivit tradiţiei. În trecut, despre cei care munceau pe 27 iulie se zicea că erau condamnaţi să se îmbolnăvească de ciumă, să aibă parte de ceasuri negre şi pagube în viaţa de familie. În această zi se spune să cerbul iese din apă şi aceasta începe să se răcească, iar frunza teiului se întoarce pe dos, semn că vara se duce şi lasă în locul ei iarna. Tot în această zi se spune că se mănâncă porumb şi dovlecei, pentru ca oamenii să fie viguroşi în timpul iernii. De Sfântul Pantelimon se împart multe fructe, pentru ca poamele să nu fie viermănoase anul următor. Fratele mai mic al Sfântului Ilie, Sf. Pantelimon, cunoscut şi ca Sfântul Ilie cel mic (sau cel şchiop), sau Pintilie Călătorul, încearcă să-l facă pe acesta să fie mai îndurător cu credincioşii care cad în păcat. Sf. Pantelimon se serbează pentru a linişti trăsnetele, arsurile şi căderile de grindină.