Păşeşti, parcă, pe un alt tărâm, care îţi trezeşte curiozitatea, dar şi un sentiment de admiraţie, pe măsură ce înaintezi. Şanţul de apărare din jurul ei îţi arată cât de puternice sunt zidurile fortăreţei şi, odată ajuns în interior, ai ocazia să faci o plimbare preţioasă în timp, descoperind capela, pivniţa, baia cu aburi şi chiar închisoarea în care atâtea suflete au numărat clipele fără să ştie când vor păşi înafara ei. Înainte să se tranforme în ruine, în perimetrul descris de zidurile puternice erau săpate mai multe încăperi: camera domnitorului, camera doamnei, baia, un depozit şi un paraclis.

 

Fortăreaţa lui Ştefan cel Mare

Cetatea a fost ridicată la sfârşitul secolului al XIV-lea de Petru Muşat, pentru ca ulterior să fie fortificată de Ştefan Cel Mare, în secolul XV-lea. Acesta a considerat că cetatea nu este suficient de întărită pentru a rezista atacurilor inamicilor, aşa că a decis să construiască un zid cu o înălţime de 15 metri, care să înconjoare fortul. Tot în cetate era păstrat şi tezaurul Moldovei, care a fost mai târziu jefuit de Suliman I Magnificul, în anul 1538.

Două lupte mari s-au dat în fortăreaţa lui Ştefan cel Mare: cea împotriva turcilor şi cea împotriva polonezilor. Cetatea a fost dărâmată în anul 1675 de Dumitraşcu Cantacuzino şi, mai târziu, a trecut printr-un cutremur puternic, pentru ca mai apoi să devină o ruină. Din fericire, nu este lăsată aşa, proiectându-se mai multe lucrări de restaurare. Astfel, a fost conservat paraclisul lui Ştefan cel Mare, iar zidurile fortului, dar şi cele de incintă au fost înălţate cu câţiva metri, pentru a împiedica prăbuşirea lor. Dunga albă trasată de-a lungul zidului ne arată şi astăzi, unde se delimitează vechile ziduri de cele noi înălţate, pentru a putea vedea modul în care timpul şi-a spus cuvântul.

 

Cetatea, între mit şi realitate

Printre locuitorii oraşului Suceava circulă mai multe legende povestite cu patos şi cu acea licărire în ochi, de parcă ar fi fost prezenţi la bătăliile purtate de-a lungul secolelor. Ei povestesc cu însufleţire despre existenţa unor tuneluri secrete, pe care oştenii le foloseau ca să se salveze, în momentul în care fortăreaţa era atacată. Acestea ar face legătura între cetate şi alte părţi ale oraşului. Se spune că există un tunel lung de 4 km, care pleacă de la Cetate şi ajunge la Mănăstirea Zamca, dar şi unul care ajunge la Cetatea Şcheia. Istoricii suceveni spun, însă, că aceste legende pornesc de la săpăturile arheologice care s-au făcut în subteranul cetăţii, în perioada comunistă, când s-au descoperit mai multe beciuri din piatră, suprapuse. De aici încolo, imaginaţia sucevenilor şi-a spus cuvântul.

 

Trecutul şi prezentul, în oglindă

Comemorarea a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, din 2004, a adus cu sine şi o veste bună pentru locuitorii oraşului: a fost obţinută o finanţare, din bugetul statului, pentru efectuarea unor lucrări de restaurare parţială a cetăţii. În acelaşi an, fortăreaţa a ajuns pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava. Ulterior, printr-un proiect finanţat din fonduri europene, edificiul a fost restaurant şi consolidat, iar în 2014 a fost deschis publicului. Cetatea a fost gazda Festivităţii de deschidere a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie şi Astrofizică şi, de mai mulţi ani, este gazda unor evenimente culturale, cum ar fi Festivalul de Artă Medievală "Ştefan cel Mare", Bucovina Rock Castle, Festivalul Internaţional de Folclor. De asemenea, tot în incinta cetăţii au loc, în prezent, tot mai multe activităţi şi evenimente menite să stârnească interesul localnicilor pentru cultură şi pentru o reconectare cu trecutul lor: expoziţii, ateliere, lecţii de istorie şi concerte, lecturi.

 

Foto: Discover Bucovina