Când şi de să te îngrijoreze tensiunea arterială mică

Ştim cu toţii că hipertensiunea arterială poate fi periculoasă, dar la fel putem spune şi despre tensiunea arterială scăzută. Numită şi hipotensiune arterială, afecţiunea nu cauzează probleme serioase, dacă starea de sănătate este bună. În caz contrar, tensiunea arterială anormal scăzută determină ameţeli şi leşin, chiar boli de inimă.

Hipotensiunea arterială este un termen medical care se referă la tensiunea cu valori sub 90/60 mm Hg – o tensiune normală a sângelui este apreciată la 120/80 mmHg. Sunt anumite stări şi activităţi temporare sau permanente care pot cauza scăderea tensiunii. De exemplu, în sarcină, e posibil ca valorile tensiunii să coboare, din cauza suprasolictării sistemului circulator.

Dacă organismul este deshidratat, suplimentar stării de slăbiciune, de ameţeală şi de greaţă se produce şi o scădere a tensiunii arteriale. Hipotensiunea mai poate fi influenţată şi de vârsta peste 65 de ani, dar şi de afecţiuni precum hemoragii, infecţii severe, reacţii alergice, anemie şi probleme endocrinologice sau cardiovasculare: ritm cardiac lent sau defecte cardiace. Hipotensiunea cronică poate fi tratată eficient prin efectuarea unor modificări în stilul de viaţă. Astfel, în funcţie de simptome, medicul poate recomanda mărirea aportului de sare din alimentaţie, un consum mai ridicat de apă şi mai redus de alcool. De asemenea, mişcarea zilnică poate influenţa pozitiv sistemul circulator. Prin ce semne o recunoşti   O varietate de afecţiuni, stări şi activităţi cauzează scăderea tensiunii, de la ridicarea bruscă în picioare la sarcină. Uneori, tensiunea scăzută are legătură cu o problemă de sănătate mai serioasă, de aceea este indicat controlul medical la primele simptome. Astfel, cele mai întâlnite semne ale hipotensiunii sunt: - ameţeală, - leşin, - deshidratare,

- lipsă de concentrare,

- vedere neclară,

- greaţă,

- piele rece, moale şi palidă,

- respiraţie rapidă, superficială,

- oboseală,

- depresie.

Tensiunea arterială scăzută poate fi şi un semn al unor afecţiuni cardiace, endocrinologice sau neurologice. Dacă acestea nu sunt depistate şi tratate la timp, creierul şi alte organe vitale nu primesc oxigenul şi substanţele nutritive de care au nevoie. În cazuri extreme, acest lucru poate provoca şoc, o afecţiune care pune viaţa în pericol. Hipotensiunea asociată cu pierderea conştienţei poate ascunde o infecţie, o hemoragie sau o reacţie alergică de amploare: în acest caz, e vorba de o urgenţă – există riscul unui colaps, adică al unei căderi grave de tensiune.

O scădere drastică a tensiunii arteriale poate lipsi corpul de oxigenul necesar pentru îndeplinirea funcţiilor şi poate afecta atât inima, cât şi creierul.

În principiu, hipotensiunea este benefică, pentru că reduce riscurile cardiovasculare, însă devine o problemă gravă, dacă tensiunea este prea scăzută pe o perioadă mai mare de timp. Afecţiunea poate fi legată de un deficit de potasiu sau de calciu, de administrarea anumitor medicamente (diuretice, betablocante, tranchilizante, de exemplu), de o boală cronică sau de o disfuncţie a sistemului nervos. Cauzele cel mai des întâlnite în declanşarea hipotensiunii sunt:

1. repausul prelungit în poziţie orizontală duce la reducerea circulaţiei, consecinţă a lipsei de mişcare;

2. problemele cardiace care împiedică inima să pompeze suficient sânge în corp;

3. tulburări endocrine, cum ar fi tiroida subactivă;

4. sarcina: tensiunea arterială scade adesea în primele 24 de săptămâni de sarcină;

5. scăderea volumului de sânge din cauza unei traumei, a deshidratării sau sângerărilor interne;

6. anumite medicamente – tratamentele pentru hipertensiune, afecţiuni cardiace, boala Parkinson, depresie şi disfuncţie erectilă pot reduce tensiunea arterială;

7. deficite nutriţionale, cum ar fi carenţa de vitamina B 12 şi acid folic, care pot genera anemie şi scăderea tensiunii arteriale; 8. infecţii severe precum şoc septic, când bacteriile invadează sângele.

Dacă suferi de obicei de ameţeli când te trezeşti, încearcă să ridici capătul patului sau să aşezi o pernă în plus sub cap, pentru a fi la o înălţime puţin mai mare decât cea a picioarelor. Este benefic ca la trezire, înainte să te dai jos din pat, să stai în poziţie de şezut un minut şi să îţi mişti întâi gleznele şi gambele înainte de a te ridica în picioare. Încearcă pe timpul zilei să nu stai mult nemişcat. Eviţi ameţeala de după masă, dacă mănânci mai des, dar mai puţin. Este indicat să nu faci duşuri sau băi foarte fierbinţi. Toate aceste măsuri pot îmbunătăţi calitatea vieţii.