Contrar aşteptărilor, trebuie să ştii că nu inflamaţia gingivală este cea observată în primul rând de pacienţi, ci sângerarea în timpul periajului, uneori chiar în timpul masticaţiei.

Este primul semn al gingivitei: boala cauzată de bacterii, igienă incorectă sau lipsa vizitelor în cabinetul stomatologic. Vestea bună? Această patologie poate fi, de fapt, tratată, dar cu unele precauţii: „Există tipuri de gingivite simple sau complicate, cu resorbţia osului alveolar. Situaţia în care boala este complet vindecabilă (în cabinetul stomatologic, nu acasă) este doar cea a gingivitelor simple, necomplicate. În momentul în care apare şi resorbţia osului alveolar, este necesar un tratament parodontal complex, ce duce la amendarea simptomelor clinice.”, aflăm de la dr. Lorelei Nassar, specialist în cadrul clinicii cu acelaşi nume.

Inflamaţia gingiilor mai poate fi cauzată şi de boli generale, precum leucemia, caz în care diagnosticul acesteia se pune în baza a mult mai multor simptome, nu doar a sângerării gingivale: „De fapt, gingiile pot fi afectate de diferite patologii şi, în majoritatea cazurilor, cauza se regăseşte în igiena orală slabă a pacientului. Totuşi, există şi alte cauze precum aportul anumitor medicamente, prezenţa altor patologii sau manevre incorecte de periere care pot afecta şi sănătatea gingiilor. Subestimarea simptomelor inflamaţiei gingivale în curs este o greşeală gravă, deoarece acestea ar putea indica o gingivită. Este o boală de origine bacteriană care nu este gravă în sine, dar care, dacă nu este tratată corespunzător, poate deveni cronică şi poate da naştere parodontitei.”, completează specialistul.

Care sunt cauzele inflamaţiei gingiei?

Igiena orală incorectă sau insuficientă, care lasă posibilitatea plăcii bacteriene să se solidifice şi să se instaleze între dinte şi gingie, provocând inflamaţia ţesuturilor;
Modificări hormonale importante, cum ar fi cele care apar în timpul sarcinii sau în alte etape particulare ale vieţii: ex. la pubertate (din cauza variaţiei nivelului hormonal);
Obiceiul de a fuma ţigări sau obiceiul de a mesteca tutun, din cauza diferitelor substanţe nocive conţinute;
Boli sistemice precum diabetul sau boli care afectează sistemul cardiovascular sau care necesită şedinţe de chimioterapie. Aceste patologii reuşesc să slăbească ţesuturile gingivale, făcându-le mai expuse atacurilor bacteriene;
Utilizarea tratamentelor de albire dentară neprofesionale, sau de albire efectuate fără supravegherea unui stomatolog cu experienţă;
Administrarea de medicamente care sunt duşmanii gingiilor: unele medicamente pot provoca o creştere a volumului gingiei, şi astfel, agravează igiena orală. Printre acestea găsim antidepresive, antiepileptice, unele terapii hormonale precum pilula contraceptivă şi cele pe bază de cortizon;
Cauze genetice care predispun gingia unor inflamaţii. Unii pacienţi sunt, de fapt, mai sensibili decât alţii la patologiile gingivale, din cauza caracteristicilor ereditare şi genetice;
Situaţiile stresante contribuie, de asemenea, la slăbirea sistemului imunitar favorizând astfel proliferarea bacteriilor în gingii.
Gingivita şi parodontita sunt printre cele mai cunoscute, dar există şi alte boli care pot afecta ţesutul gingivale.

Patologii gingivale sau Ce boli ascund gingiile inflamate?

Gingivita – Cum am amintit mai sus, cele mai frecvente simptome ale inflamaţiei gingiilor sunt gingiile roşii , umflate şi sângerânde, cu durere la mestecat. Gingivita nu trebuie neglijată deoarece se poate transforma în parodontită. Pentru a o vindeca, este suficientă o curăţare profesională a dinţilor efectuată de un parodontolog, care elimină acumulările de tartru chiar şi sub linia gingiilor.
Parodontita - Este mai periculoasă decât gingivita. Parodontita apare, în principal, din cauza unei igiene orale deficitare, care implică acumulări de placă bacteriană şi tartru dentar sub linia gingivală. Este o patologie care determină desprinderea ţesuturilor parodontale de dinţi şi, pe termen lung, leziuni osoase sau chiar pierderea dinţilor afectaţi. Totuşi, gingivita persistentă este o alarmă bună. În principiu, cu cât se constată mai repede prezenţa bolii parodontale, cu atât sunt mai mari şansele de a salva dinţii. „Este foarte important să prevenim şi să tratăm simptomele gingiilor inflamate. De asemenea, trebuie acordată cea mai mare atenţie modificărilor aceloraşi sau episoadelor neobişnuite de sângerare, apelând cât mai repede posibil la un control dentar. Un stomatolog cu experienţă va putea diagnostica dacă este vorba de gingivită în curs, prescriind terapia adecvată şi identificând cauzele problemei.”, punctează dr. Nassar.
Gingiile retrase - Recesiunea gingivală determină gingia să se retragă din poziţia sa naturală până la rădăcină, expunând dintele la riscul de atac de patogeni. Retragerea gingiilor este un proces gradual, în principal din cauza periajului incorect, adică agresiv, orizontal, folosind o periuţă de dinţi cu peri medii sau duri.
Gingivita gravidară - În timpul sarcinii, modificările hormonale, greaţa şi scăderea apărării imune expun gingiile la un risc mai mare de inflamaţie. De aceea, este esenţial ca viitoarea mamă să aibă în vedere o sesiune de igienizare în fiecare trimestru al sarcinii.
Hiperplazia gingivală - Este un proces care determină creşterea în masă şi volum a ţesuturilor gingivale. Gingiile devin apoi îngroşate, roşii, sângeroase şi dureroase. Există mai multe cauze: utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi antiepileptice, imunosupresoare şi antagonişti ai calciului; prezenţa altor boli, cum ar fi diabetul, leucemia sau disfuncţiile hormonale; igiena orală precară; factori ereditari.