Ce mănâncă musulmanii în timpul Ramadanului. De ce mâncarea are un rol ritualic

Credincioşii de confesiune islamică din întreaga lume intră de marţi, 13 aprilie, în postul celei de-a noua luni a anului islamic, considerată sfântă de musulmani. Ramadanul marchează perioada postului obligatoriu pentru toţi musulmanii şi este un moment important pentru comemorarea istoriei sacre a Islamului.

În timpul Ramadanului, credincioşii trebuie să se abţină de la mâncare, băutură, activităţi sexuale şi alte plăceri, din zori până la amurg. Musulmanii sunt, de asemenea, sfătuiţi să se reţină de la fapte precum bârfa sau înjurăturile.

Ramadanul este sărbătorit drept luna în care Allah i-a revelat profetului Mohamed primele versete din Coran. Acest post reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului.

Mâncarea este o componentă importantă a lumii musulmane, iar în această perioadă de post prelungit are şi un rol ritualic. În plus, pentru ca oamenii să poată rezista unei zile de muncă fără a mânca nimic, preparatele consumate după apusul soarelui trebuie să fie diverse şi să ofere ofere nutrimentele necesare organismului timp de 24 de ore.

Ce mănâncă musulmanii de Ramadan?

Mâncare ritualică

Prospeţimea e cuvântul definitoriu, preparatele sunt gătite zilnic, din ingrediente proaspete, legume şi fructe abia culese, animale sacrificate ritualic în ziua respectivă. Leguminoase precum năut, fasole, linte, bob sunt consumate foarte des, în humus sau în diferite alte mâncăruri.

Usturoiul, uleiul de măsline, zeama de lămâie şi pătrunjelul sunt nelipsite pentru a da gust mâncărurilor, iar uneori chiar formează un preparat de sine stătător, cum e tabouleh, celebra salată libaneză de pătrunjel cu roşii. Fattoush este o altă salată libaneză celebră, care conţine multe legume proaspete (salată verde, roşii, castraveţi) şi bucăţele de lipie prăjită.

De altfel, alături de supa de linte este nelipsită de pe mesele de Ramadan, căci, după o zi întreagă de post negru, organismul are nevoie de hidratare, de vitamine şi minerale.

Mâncărurile de legume sunt foarte apreciate, iar baba ganoush, o salată de vinete cu pastă de susan (tahina), este un preparat nelipsit dintre aperitivele cu care se  începe masa, la fel şi hunnusul, pasta de năut. Zaatar este unul dintre cele mai întâlnite condimente, fiind, de fapt, un mix de cimbru, sumac şi seminţe de susan. Este folosit inclusiv pentru a aromatiza o simplă lipie caldă, abia scoasă din cuptor. Musulmanii cred că zaatarul are şi un rol terapeutic, îţi dă putere şi îţi limpezeşte mintea. De aceea, în zilele în care au teste sau examene, copiii mănâncă la micul dejun lipie unsă cu ulei de măsline şi zaatar. Sumacul, menta, chimionul, oregano, ardeiul iute şi 7 arome (seven spices – un amestec de coriandru, scorţişoară, piper,  cuişoare, nucşoară, chimion, cardamom) sunt alte condimente des folosite.

Amestecurile de carne divers condimentate sunt favoritele libanezilor, iar kafta (chiftele de miel, puse pe frigărui şi rumenite pe grătar) şi kebabii sunt doar două dintre ele. Deserturile sunt foarte dulci, „consistente“, iar baclavaua este cel mai des întâlnită. Deşi „împrumutată“ de la greci, ea a fost transformată, căci musulmanii folosesc fistic în loc de nuci. Deserturile sunt aromatizate cu apă de trandafiri sau de flori de portocal. Fructele uscate şi cele proaspete sunt nelipsite: curmale, smochine uscate, caise uscate, stafide, struguri, pepeni, persimmon (fructul kaki) şi mandarine.

FOTO Shutterstock