Când te gândeşti la Jocurile Olimpice, imediat îţi vin în minte câteva lucruri: sportivii care mărşăluiesc la deschiderea ceremoniei, purtând cu mândrie în mâini steagul ţării lor, acordarea medaliilor de aur, de argint şi de bronz câştigătorilor, torţele şi, desigur, inelele olimpice. Cele cinci inele olimpice au devenit atât de familiare, încăt există şanse mari să nu le dăm prea multă importanţă, însă în spatele lor există o poveste interesantă.

Jocurile Olimpice din 1912, desfăşurate la Stockholm, Suedia, au fost primele competiţii care au inclus concurenţi de pe cele cinci continente: Africa, Asia, Europa, Oceania (Australia şi Noua Zeelandă) şi o combinaţie de America de Nord cu America de Sud. Un an mai târziu, în 1913, Pierre de Coubertin a conceput ceea ce urma să devină simbolul Jocurilor: inelele olimpice. Inelele olimpice au fost folosite la fiecare competiţie de vară sau de iarnă, din 1920 şi au rămas neschimbate de atunci. Excepţie a fost în anul 1957, când a fost introdusă o variantă care a mărit uşor spaţiul dintre inele. Cu toate acestea, în 2010 s-a decis să se revină la designul şi la distanţarea originală a lui Coubertin.

Citeşte şi Momente istorice de la Jocurile Olimpice. Realizări importante, scandaluri şi controverse

Ce simbolizează cele cinci inele?