Groapa este închisă cu un capac bine sudat pe o platformă metalică. Nu de alta, dar dacă ai avea nefericirea să cazi în ea, nici Omul Păianjen nu ar reuşi să te mai scoată de acolo. Săpătura, făcută de sovietici de-a lungul a câţiva ani are nu mai puţin de 12 kilometri adâncime! Aşa, ca o comparaţie, este mai adâncă chiar şi decât cel mai adânc fund de ocean din lume, Marina Trench din Oceanul Pacific, care măsoară 10,9 km în adâncime. Dacă muntele Everest ar fi întors cu susul în jos şi băgat în pământ, n-ar reuşi să ajungă atât de departe.

Gaura de foraj Kola

Săpătura se numeşte Gaura de Foraj Kola, numele fiind dat de localitatea unde a fost săpată. Contrar bănuielilor, nu are nimic de-a face cu foraje în căutare de petrol. Pur şi simplu, nuşte cercetători ruşi au fost curioşi să afle cât de adânc pot săpa o groapă. Asta se întâmpla pe la începutul anilor 1970.

Proiectul a fost propus prima dată în 1962 şi a fost repartizat către Consiliul Ştiinţific Interdepartmental pentru Studiul Interiorului Pământului şi pentru Foraje de Mare Adâncime. Trei ani mai târziu locaţia a fost aleasă în nord-vestul URSS, la Kola. Planul iniţial a fost să se ajungă la 15.000 de metri (15 km).

La 6 iunie 1979, recordul mondial de adâncime deţinut de groapa Bertha Rogers din Washita County, Oklahoma, 9.583 m, a fost depăşit. În 1983, forajul a trecut de 12.000 m, moment în care a fost oprit timp un an pentru a sărbători realizarea. Pauza, însă, a contribuit, se pare, la dezamăgirea ce a urmat: pe 27 septembrie 1984, când săpătura ajunsese la 12.066 m, vreo 5.000 de ţevi s-au desprins şi au căzut pe fundul gropii, unde au şi fost abandonate.

După o vreme, însă, ruşii au hotărât să foreze din nou, de la 7.000 de metri. În 1989, groapa a atins 12.262 metri adâncime. Ruşii au încercat să continue săpăturile, dar din cauza căldurii nu au mai reuşit, iar în 1992, după 24 de ani de explorare, groapa a fost închisă. mLa 12 km adâncime, căldura ajunsese deja la 180 °C. Dacă ar fi fost să continue şi să ajungă la 15 km, conform planului iniţial, ar fi însemnat lucrul la 300 °C, moment în care aparatele ar fi încetat să funcţioneze.

Sursă foto: Wikipedia