Cele mai comune deficienţe nutriţionale. Ce se întâmplă când îi oferi organismului tău prea puţine substanţe nutritive

1 shutterstock 1027919113 jpg jpeg

Odată cu înaintarea în vârstă, adulţii sunt nevoiţi să urmeze diferite tratamente, iar asta poate duce, de multe ori, la carenţe nutriţionale. Nu doar medicamentele, ci şi alimentaţia precară şi alte afecţiuni pot cauza deficienţe de vitamine şi minerale.

În general, dacă organismul tău are prea puţine substanţe nutritive, poate creşte riscul de apariţie a bolilor cardiace, problemelor sistemului osos, diverselor infecţii sau de pierderi de memorie. Medicamentele care pot cauza carenţe nutriţionale sunt: antibioticele (foarte rar), anticonvulsivantele, chimioterapia, cortizosteroizii, diureticele, laxativele, pastilele pentru ulcer gastric, pentru boală de reflux gastroesofagian (foarte rar).  

Lipsa de calciu  

Calciul este un mineral esenţial pentru sănătatea oaselor şi dinţilor puternici, care ajută totodată la o mai bună funcţionare a inimii, a sistemului muscular şi nervos. Deficitul apare în cazul în care absorbţia de calciu este precară după menopauză, atunci când suferi de intoleranţă la lactoză ori dacă ai o alimentaţie săracă în calciu. Ca simptome, în cazul copiilor apare rahitismul, în timp ce adulţii se pot confrunta cu fragilitatea oaselor (osteoporoză, fracturi) şi carii dentare. Ceea ce poţi face este să introduci în dietă alimente bogate în calciu.  

Deficitul de fier  

Acest mineral este o componentă importantă a hemoglobinei, proteina din globulele roşii cu rol de a transporta oxigenul în organism. Deficitul apare atunci când există pierderi de sânge, o dietă dezechilibrată nutritiv, în timpul sarcinii, dacă iei tratamente medicamentoase care pot reduce absorbţia fierului, aşa cum sunt cele pentru diminuarea acidului gastric. Când ai carenţă de fier, poţi simţi stări de oboseală, de slăbiciune fizică, dificultăţi de concentrare. Cere sfatul medicului în legătură cu un test de sânge (hemoleucogramă completă).  

Carenţa de vitamina D  

Vitamina D ajută la o absorbţie mai bună a calciului în organism. De altfel, vitamina D este produsă natural atunci când pielea este expusă la soare. În afară de lipsa razelor de soare, deficienţa de vitamina D apare şi în urma unei alimentaţii sărace în elemente nutritive, a unor afecţiuni renale sau hepatice, a obezităţii sau administrării de anticonvulsivante. De obicei, simptomele sunt slăbiciunea musculaturii şi fracturile osoase. Câteva soluţii ar fi expunerea la soare pentru 10-20 de minute şi o alimentaţie echilibrată.  

Deficienţa de vitamina B12  

Vitamina B12 este vitală pentru producerea globulelor roşii, a celulelor nervoase şi a ADN-ului. Ceea ce poate duce la carenţa de vitamina B12 sunt anemia pernicioasă, intervenţiile chirurgicale gastrointestinale, boala celiacă sau Crohn, alimentaţia vegetariană şi vegană, antidiabeticele (metformină) sau medicamentele pentru arsuri la stomac. Simptomele pot fi senzaţia de furnicătură sau de amorţeală la nivelul mâinilor şi picioarelor, stările de oboseală şi de slăbiciune, constipaţia, pierderea echilibrului, senzaţie de limbă umflată, demenţă (dacă deficienţa este severă).  

Carenţa de vitamina A 

Vitamina A este o substanţă solubilă în grăsimi ce ajută la formarea şi menţinerea sănătăţii pielii, ochilor, oaselor, dinţilor, membranelor celulelor. Atunci când nu ai suficientă vitamina A în organism, poţi suferi de probleme cu fertilitatea, senzaţie de uscăciune a mâinilor şi ochilor, probleme cu vederea şi cu vindecarea rănilor, infecţii. Copiii pot avea o creştere şi dezvoltarea întârziată.  

Lipsa de vitamina B9 

Organismul are nevoie de vitamina B9 pentru a produce noi celule. În timpul sarcinii, acidul folic (suplimentul alimentar al vitaminei) este esenţial pentru a preveni defectele la naştere ale fătului. Factorii de risc ai deficienţei de vitamina B9 sunt alimentaţia precară, consumul excesiv de alcool, boala celiacă sau bolile inflamatorii intestinale şi anumite medicamente. Simptomele pot fi diareea, stările de oboseală şi de slăbiciune, palpitaţiile, problemele cu respiraţia, anemia.  

Deficienţa de magneziu  

Un nivel scăzut de magneziu în organism poate fi asociat cu câteva afecţiuni, printre care şi diabet de tip 2, boli de inimă, osteoporoză, sindrom metabolic. Principalele simptome ale deficienţei severe de magneziu includ ritm cardiac anormal, crampe musculare, sindromul picioarelor neliniştite, oboseală şi migrene.  

De amintit 

Întotdeauna, cere sfatul medicului tău înainte de a lua orice supliment alimentar. În plus, o dietă echilibrată are nevoie nu doar de micronutrimente, ci şi de macronutrimente (proteine, calorii) pentru a-ţi menţine un organism sănătos. 

FOTO Shutterstock.com