Cel mai întâlnit tip de infecţie vaginală este boala micotică denumită candidoză, care apare când Candida albicans, unul dintre microorganismele inofensive din organism, începe să se înmulţească şi să dezechilibreze mediul natural acido-alcalin – nivelul bacteriilor benefice scade.

De obicei, când o femeie ajunge la medicul ginecolog şi acuză disconfort în zona intimă, miros neplăcut şi secreţii abundente, şi nu suferă din pricina candidozei, specialistul ia în calcul alte 2 tipuri de infecţii.

Vaginita bacteriană recidivează des

Prima şi cea mai întâlnită micoză este vaginita bacteriană (VB), care este cauzată de o supraproducţie de bacterii nesănătoase din vagin. Practicarea sexului neprotejat, partenerii sexuali multipli, folosirea unui dispozitiv intrauterin (DIU) pentru a preveni sarcinile nedorite, duşurile interne şi utilizarea deodorantelor vaginale, sunt doar câteva moduri prin care poţi tulbura ecosistemul de bacterii benefice. Din păcate, infecţia odată apărută în organism poate recidiva frecvent, dacă nu scoţi din obişnuinţă factorii au declanşat boala.

Trichomoniaza, o boală sexuală

Al doilea tip este o afecţiune denumită trichomoniază vaginală. Aceasta este o boală cu transmitere sexuală, în care un partener infectat transmite în vagin, în timpul actului sexual, un mic parazit, Trichomonas vaginalis. Calea de transmitere se face prin act sexual vaginal neprotejat. Deşi infecţia se poate lua cu uşurinţă, simptomele pot apărea chiar şi după câteva săptămâni. Este bine să ştii că perioda de incubaţie a parazitului poate dura câteva zile sau aproape 1 lună, timp în care parazitul poate fi transmis mai departe – şi bărbaţii se pot infecta. Dacă la femei, trichomoniaza se poate instala la nivelul vaginului, colului uterin, al uretrei sau al vezicii urinare, la bărbaţi este afectată uretra. Se poate răspândi, însă, şi în zona prostatei.

Simptomele infecţiilor vaginale

În cazul vaginitei bacteriene, este posibil să nu apară niciun simptom, deşi multe femei prezintă secreţii gri sau galbene, cu miros puternic şi respingător. După actul sexual se poate ca secreţia să fie mai abundentă. Mai mult, actul în sine poate deveni dureros şi poate senzaţia de arsură în momentul urinării.

Şi în cazul trichomoniazei vaginale pot să nu apară simptome semnificative. Eventual, infecţia se manifestă prin semne generale, cum ar fi sensibilitate vaginală şi secreţie decolorată, dar urât mirositoare şi cu o consistenţă spumoasă.

Din acest motiv, tratamentul poate întârzia şi asta duce la apariţia complicaţiilor, precum infertilitate, anexită, răni pe col şi, în sarcină poate duce la naştere prematură sau greutate mică a fătului.

Indiferent de disconfortul resimţit în zona intimă, consultul medical este mai mult decât necesar – oricând în afara menstruaţiei. Cu atât mai mult dacă încerci să concepi un copil, pentru că vaginita bacteriană poate duce la pierderea sarcinii.

Bine de ştiut! Doctorul colectează secreţii vaginale pentru laborator şi dacă rezultatele indică una dintre aceste două infecţii, este posibil să recomande şi partenerului testarea.

Tratamente eficiente

Ambele micoze vaginale se pot trata, însă medicamentele trebuie prescrise de medic, în funcţie de simptome şi rezultate.

Antibioticele – de exemplu, pentru vaginită sunt indicate doxiclicina sau clindamicina – pot trata aceste boli, însă cu indicaţii medicale precise şi cu menţiunea că pot da reacţii adverse: greaţă, vărsături şi alte tulburări gastrointestinale.

Antimicrobienele. Un tip de medicament cu efect antimicrobian este metronizadolul, care elimină eficient bacteriile anaerobe. Acesta poate trata atât vaginita bacteriană, cât şi trichomoniaza vaginală.

@shutterstock