Din primele luni ale izbucnirii infecţiilor cu noul coronavirus, când au realizat cât de repede se răspândeşte virusul, cât de letal este şi în cât de multe feluri atacă organismul, oamenii de ştiinţă au realizat că un vaccin este singura soluţie de a scăpa de Covid-19. În Europa, America şi Asia au început peste o sută de studii pentru a găsi, cât mai rapid, un vaccin.

Politicienii şi autorităţile au anunţat fiecare mic progres, fiecare undă de speranţă. Mulţi au spus că vom avea un vaccin până la sfârşitul anului, alţii, mai sceptici, că abia în 2021 va fi licenţiat un vaccin. În Marea Britanie, unde au început deja testări pentru un posibil vaccin şi au fost încheiate contracte cu firme producătoare, Universitatea Oxford a început să recruteze 10.000 de voluntari pentru următoarea fază a cercetării vaccinului. În acelaşi timp, autorităţile engleze au spus că, deşi aceste lucruri sunt încurajatoare, nu garantează găsirea unui vaccin.

Ce ar putea cauza eşecul

Vaccinurile par simple dar, de fapt, sunt extrem de complexe. Un vaccin bun trebuie să protejeze organismul împotriva infecţiilor, să prevină răspândirea lor în organism şi să facă aceste lucruri fără a cauza efecte secundare. De aceea, un vaccin ia ani pentru a fi descoperit.

Au trecut mai bine de 30 de ani de când a fost descoperit HIV, virusul care provoacă boala SIDA, dar nici până acum nu a fost găsit un vaccin împotriva acestuia. Virusul responsabil de febra dengue, răspândit prin muşcătura de ţănţar, a fost identificat în 1943, dar abia anul trecut a fost aprobat un vaccin, deşi acesta înrăutăţeşte infecţia în cazul unor pacienţi. Cel mai rapid vaccin produs vreodată a fost pentru oreion - găsirea lui a durat patru ani.

Coronavirusurile sunt ceva mai complicate, fiind viruşi cu antene, care se prind mult mai uşor de celulele umane. Până la Sars-Cov-2, noul coronavirus, oamenii de ştiinţă au avut de-a face cu alte şase coronavirusuri care atacă organismul uman. Două dintre cele mai mortale dintre ele au fost SARS şi MERS. Deşi au existat cercetări, pentru niciunul nu a fost descoperit un vaccin. Dar, lecţiile pe care cercetătorii le-au învăţat din studiul SARS şi MERS ajută acum la dezvoltarea unui vaccin pentru Sars-Cov-2.

Una dintre lecţii şi unul din motivele pentru care un vaccin împotriva noului coronavirus ar putea eşua este că infecţiile cu coronavirus nu tind să declanşeze imunitate de lungă durată - adică cei ce au fost bolnavi nu dezvoltă anticorpi. De altfel, aproximativ un sfert din gripele şi răcelile obişnuite sunt cauzate de coronavirusuri, dar răspunsul imun dispare atât de repede încât oamenii se pot reinfectata după un an de la vaccinare.

Cercetătorii de la Universitatea Oxford, care lucrează la foc continuu pentru a găsi un vaccin, au analizat recent sângele unor pacienţi vindecaţi de Covid-19. Rezultatele au arătat că, într-adevăr, anticorpii (responsabili cu menţinerea imunităţii pe o perioadă îndelungată) au crescut rapid în prima lună de la infectare, dar apoi au scăzut.

Săptămâna trecută, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Rockefeller din New York au făcut analize similare şi au descoperit că pacienţii cu forme uşoare şi medii de boală, care s-au vindecat fără să meargă la spital, nu au dezvoltat deloc anticorpi împotriva coronavirusului. Deci, se pot reinfecta oricând.

Dacă imunizarea naturală nu ajută, cât de eficient poate fi un vaccin? Mulţi cercetători sunt sceptici, spunând că, în cel mai bun caz, un vaccin ar putea proteja organismul pentru maxim un an, la fel ca şi în cazul gripei sezoniere.

Alte provocări

Un alt aspect care trebuie luat în considerare este stabilitatea genetică a virusului. Mai devreme sau mai târziu, mai toate virusurile suferă mutaţii. Unele virusuri, precum cel ce cauzează gripa, se schimbă atât de des încât trebuie dezvoltate noi formule de vaccin în fiecare an. Evoluţia rapidă a HIV-ului este unul dintre principalele motive pentru care nu avem vaccin pentru acest virus.

Până acum, Sars-Cov-2 a rămas relativ stabil, deşi coronavirusul a suferit mai multe mutaţii - cel din China nu este la fel cu cel ce a lovit Europa. Dacă proteina din antenele virusului se mută, însă, prea mult, anticorpii produşi de un vaccin vor fi efectiv depăşiţi şi s-ar putea să nu mai poată lupta cu virusul pentru a preveni infecţia.

O altă provocare este posibilele efecte secundare produse de un vaccin. Spre deosebire de medicamentele experimentale oferite bolnavilor grav de Covid-19, vaccinul va fi administrat potenţialelor miliarde de persoane în general sănătoase. Este esenţial ca vaccinul să nu cauzeze alte boli. Acest lucru înseamnă cercetări şi testări ce pot dura ani de zile. De aceea, tot mai mulţi cercetători susţin că ar putea fi necesar mult mai mult de un an până să avem un vaccin - dacă-l vom avea. Mai mult, este foarte posibil ca acesta să fie eficient doar pentru un an de zile. Deci, se pare că măştile şi distanţarea socială vor deveni normalitate în viaţa noastră, dacă vrem să limităm răspândirea noului coronavirus.