Cum afectează pandemia de coronavirus sistemul economic şi sanitar al ţării

1 coronavirus jpg jpeg

Pandemia de coronavirus a schimbat modul în care oamenii lucrează, comunică se joacă şi învaţă. În majoritatea ţărilor în care au fost confirmate cazuri de infectare cu virusul SARS-CoV-2, şcolile s-au închis, evenimentele sportive sau culturale au fost anulate şi mulţi angajaţi lucrează de acasă sau şi-au pierdut locurile de muncă.

La nivel mondial, principala prioritate a şefilor de stat este sănătatea cetăţenilor. Astfel, au fost luate măsuri restrictive care să limiteze răspândirea virusului. Există, însă, şi alte preocupări care se află pe agenda de lucru a liderilor. Una dintre acestea o reprezintă economia. Statele membre ale Uniunii Europene au adoptat deja măsuri bugetare pentru a oferi ajutor cetăţenilor şi sectoarelor afectate în mod deosebit.

Efectele economice ale pandemiei de coronavirus

În contextul pandemiei de coronavirus, multe companii au ales să îşi sisteze activitatea şi să trimită angajaţii în şomaj tehnic. În această situaţie, compania are obligaţia să le plătească angajaţilor o indemnizaţie lunară de cel puţin 75% din salariul de bază. Un calculator pentru salariu brut te poate ajuta să afli câţi bani ar urma să primeşti dacă te afli în această situaţie.

În România, până în prezent, jumătate de milion de contracte individuale de muncă au fost suspendate.

Guvernul a adoptat noi măsuri privind şomajul tehnic acordat în perioada de urgenţă, astfel că au fost incluşi în categoriile de beneficiari, pe lângă angajaţii companiilor şi firmelor care au fost afectate de criză, şi cei care au venituri din PFA, drepturi de autor sau angajaţii cluburilor sportive.

Problemele în sistemul sanitar în timpul pandemiei

Costurile de îngrijire ridicate şi capacitatea medicală scăzută au făcut ca cele mai multe ţări în care au fost înregistrate numeroase cazuri de infectare să fie vulnerabile în faţa noului coronavirus. În Europa, profesioniştii din domeniul sănătăţii au folosit limbajul războiului pentru a descrie lupta împotriva coronavirusului, care a adus unele spitale în pragul colapsului. Cei care lucrează în domeniul sănătăţii sunt numiţi soldaţii din linia întâi. 

Medicii, asistenţii, infirmierele şi personalul auxiliar din spitale se confruntă cu un volum de muncă fără precedent în unităţi sanitare supraaglomerate. Aceştia lucrează în medii de muncă stresante nu doar pentru că se cunosc puţine date despre acest virus, dar şi pentru că ei sunt slab protejaţi şi sunt, astfel, vulnerabili în faţa coronavirusului. În prezent, avantajele unui job de infirmiera, de exemplu, sunt minime, singura constantă este posibilitatea ca o astfel de meserie să ofere alinare celor aflaţi în suferinţă. Medicii şi asistenţii, suprasolicitaţi în această perioadă, nu pot salva toţi pacienţii şi sunt puşi în faţa unor alegeri dificile privind pacienţii care primesc acces la paturi şi aparate de ventilaţie atunci când acestea nu sunt în număr suficient pentru toate cazurile.

Care sunt categoriile cele mai expuse riscului de a contracta noul coronavirus

Există încă multe lucruri pe care oamenii de ştiinţă şi medicii nu le ştiu despre noul coronavirus şi boala pe care o cauzează, Covid-19. Primul caz de infectare cu coronavirus a apărut în China în decembrie 2019, iar de atunci specialişti din sistemul sanitar din întreaga lume încearcă să colaboreze pentru a combate pandemia prin dezvoltarea unor metode de diagnosticare, tratamente şi vaccinuri, precum şi prin înţelegerea răspândirii prin intermediul epidemiologiei. Datele înregistrate până în prezent arată că 80% dintre persoanele infectate suferă de o boală uşoară, 15% dintre cei testaţi pozitiv au afecţiuni grave şi necesită spitalizare şi în jur de 5% sunt bolnavi cronici şi au nevoie de terapie intensivă.

Sunt anumite grupuri de persoane mai susceptibile să se încadreze în categoriile de risc. Persoanele cu vârste de peste 60 de ani prezintă un risc mai mare de a dezvolta un caz sever de Covid-19, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Cea mai mare rată a deceselor este în rândul persoanelor de peste 80 de ani. 

De asemenea, persoanele care suferă de boli cronice, precum hipertensiune arterială, cancer, diabet şi afecţiuni renale, sunt mai predispuse să se îmbolnăvească şi să moară din cauza Covid-19.

Pe de altă parte, sunt puţini copii care se îmbolnăvesc de Covid-19 şi au fost înregistrate puţine cazuri critice în rândul acestei categorii. Oamenii de ştiinţă fac cercetări pentru a observa dacă cei mici nu dezvoltă boala pentru că plămânii lor sunt mai puţin sensibili la infecţii ori au un sistem imunitar mai puternic decât alte categorii de vârstă. Cu toate acestea, specialiştii avertizează că cei mici pot fi purtători ai virusului şi îl pot transmite mai departe altor persoane.

Cei mai mulţi oameni care au o stare de sănătate bună şi care contractează virusul nu fac forme grave ale bolii, arată datele analizate începând cu primul caz de infectare apărut în China şi până în prezent. Însă pentru a limita răspândirea coronavirusului, este important ca toţi cetăţenii să respecte măsurile şi recomandările impuse de autorităţi.

Sursă foto: FamVeld/ Shutterstock