La evrei, cărţile sfinte sugerează că, deşi unirea a două persoane este iniţial stabilită în cer, intervenţia umană, prin rugăciune, poate schimba hotărârea divină. Divinitatea desemnează care suflete îşi aparţin reciproc, dar oamenii, prin propriile alegeri şi acţiuni, pot schimba cursul înspre mai bine sau mai rău. Prin virtuţile şi rugăciunile noastre, noi îl angajăm pe Dumnezeu în misteriosul proces de unire a sufletelor.

Magie cu sânziene

Se spune că poţi să-ţi visezi ursitul în noaptea de Sânziene sau în noaptea Sfântului Andrei. Trebuie să îndeplineşti însă un mic ritual. Noaptea de Sânziene e specială: se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea terestră. Pune sub pernă sânzienele proaspăt culese, iar cel pe care îl vezi în somn în noaptea de 23 spre 24 iunie îţi va deveni soţ, fiindcă în aceste momente magice, visele şi realitatea se întrepătrund. Dimineaţa, trebuie să-ţi speli corpul cu roua culeasă în zori (numită şi apă de stele), deoarece se crede că sporeşte puterea de seducţie şi aprinde scânteia pasiunii.

Chipul din oglindă

Tot un gest ritual este şi punerea firelor de busuioc sfinţit sub pernă în noaptea Sfântului Andrei, pentru ca tinerele să îşi poată vedea ursitul în vis. Tot de Sf. Andrei, la miezul nopţii, fetele nemăritate se duc la fântână, aprind o lumânare păstrată de la Paşti, o pun în găleată şi o coboară în adâncul puţului. Când luciul apei se luminează, trebuie să rostească incantaţia: „Sfinte Andrei, /Scoate-i chipul în faţa apei,/ Ca în vis să-l visez,/Ca aievea să-l văz!“. Dacă apa se tulbură, fata îşi va vedea ursitul. Ritualul menit să releve chipul oglindit al ursitului se practică şi în alte părţi ale Europei. În Occident, în noaptea de 31 octombrie, tânăra dornică să-şi vadă alesul trebuie să stea în faţa oglinzii cu o lumânare aprinsă, un măr şi un cuţit. Taie mărul în 9 bucăţi şi mănâncă 8, iar ultima trebuie aruncată în oglindă. Se crede că cel menit să-i fie soţ apare în luciul oglinzii, pentru a prinde ultima bucată.

Datina vergelatului

În ajunul unei mari sărbători religioase sau în noaptea de Anul Nou, în tradiţia noastră populară există obiceiul „vergelatului“ sau al aflării ursitului. Fetele merg la o femeie în vârstă, oficianta ceremoniei, înzestrată cu darul de a le ghici. Aceasta aşază pe o masă 7 sau 12 străchini, sub care ascunde diverse obiecte -  o oglindă, o bucată de pâine, un pieptene, un pahar, bani  -, dar există şi o strachină sub care nu pune nimic. Fetele, care iniţial părăsiseră încăperea, sunt chemate, pe rând, să îşi afle soarta, în funcţie de obiectul de sub vas. Fiecare îşi alege câte o strachină. Cea care găseşte pâinea se va mărita după un tânăr harnic, cea care găseşte paharul va lua un beţiv, fata care descoperă banii va avea parte de un soţ avut, iar tânăra care ridică strachina goală nu se va mărita în anul următor.
Casetă

Magia albă, pentru a-l face să te iubească

„Făcutul cu ulcica“ este un alt ritual magic, care te face să fii iubită de cel de care te-ai îndrăgostit. Iei o ulcică nouă şi o pui cu gura în jos. Pe fundul ei aşezi 3 tăciuni aprinşi şi ţinând-o în mâini, o învârteşti în sensul acelor de ceasornic, cu grijă ca să nu cadă cărbunii şi rosteşti incantaţia: „Eu nu învârtesc ulcica,/ Ci întorc gândul/ Şi cuvântul/ Şi inima lui (pronunţi numele celui dorit)/ De la altele către mine./ Să-i par din faţă cuconiţă,/ Iar din spate păuniţă!“

Credit foto: www.pixabay.com