În general, oamenii dau vina pe meteorolog atunci când vremea nu este aşa cum s-a anunţat pe postul TV, însă acest lucru nu se întâmplă din vina lui, ci din cauza unor date colectate şi procesate, a unor erori de pe computer sau simplului fapt că starea meteo este haotică şi greu de prezis. Iată o serie de factori care contribuie la lipsa de acurateţe a prognozelor meteo!

Previziunilor pe termen lung le scade acurateţea cu 50%

În timp ce prognoza pe termen scurt poate fi făcută cu precizie, când se încearcă prezicerea stării meteo pe o perioadă mai lungă, (de 10 zile sau mai mult), ea tinde să fie eronată cu 50%. Acest lucru se datorează faptului că programele de computer care calculează prognozele, numite module meteo, nu au date din viitor, aşa că meteorologii trebuie să se bazeze pe ipoteze şi pe estimări pentru a face predicţiile. Atmosfera se schimbă în mod constant, iar cu cât estimările se proiectează mai mult în viitor, cu atât devin mai puţin realizabile.

Atmosfera este „un sistem haotic‟ 

Oamenii de ştiinţă consideră meteorologia şi predicţia vremii un „sistem haotic‟. La sfârşitul anilor 1950 şi începutul anilor ’60, Edward Lorenz realizat un studiu numit „Fluxul neperiodic‟, în care omul de ştiinţă a concluzionat că o mică modificare a condiţiilor iniţiale poate schimba drastic comportamentul unui sistem meteorologic. El a numit acest fenomen „Efectul Fluture‟ . Pe baza rezultatelor sale, Lorenz a declarat că este imposibil să prezicem vremea cu precizie pe termen lung. Desigur, după ani de la studiul său, computerele şi alte progrese tehnologice au mai schimbat această teorie.