Dacă te-ai întors din concediu, să ştii că grija ta pentru sănătatea pielii nu trebuie să ia pauză. Acordă timp şi respectă măsurile de îngrijire, exact aşa cum o făceai şi pe plajă, la mare sau în drumeţie, pe munte. Altfel, rişti ca pe zonele expuse mai mult la soare, faţă – nas, în jurul ochilor –, să se formeze leziuni roşii sau perlate, care se pot transforma în răni. În timp, leziunile favorizează apariţia carcinoamelor.

În următoarele rânduri găseşti interviul acordat de medicul Oana Clătici, medic primar dermato-venerolog la Spitalul Universitar de Urgenţă, Bucureşti.

Auzim tot mai des că soarele nu mai este atât de prietenos cu pielea. Ce s-a schimbat faţă de acum 10, 20 de ani?

Efectele nocive ale soarelui se datorează scăderii grosimii stratului de ozon, cu rol de protecţie faţă de radiaţiile ultraviolete. Astfel, creşte cantitatea de raze ultraviolete care ajung la nivelul solului. Este foarte adevărat că şi comportamentul oamenilor la soare s-a schimbat, a crescut popularitatea activităţilor desfăşurate în aer liber (plimbări în parc sau cu bicicleta, tenis, înot în piscină). Expunerea brutală la soare în copilărie, mai ales arsurile solare vor avea repercusiuni la vârsta adultă. A crescut mult incidenţa cancerului de piele în ultima vreme, iar principala cauză este expunerea excesivă şi necontrolată la soare.

De câte tipuri sunt razele solare şi de care ar trebui să ne ferim?

Există 3 tipuri de ultraviolete (UV). UVA penetrează în straturile profunde ale pielii. O expunere puternică poate altera structura colagenului şi a elastinei, două proteine care provoacă îmbătrânirea accelerată a pielii şi determină apariţia ridurilor. UVB sunt cele care produc arsurile solare în caz de expunere important, dar stimulează şi producerea de melanină, responsabilă de apariţia bronzului. Expunerea la radiaţii ultraviolete reprezintă o «agresiune» care face pielea să reacţioneze! Se produce mai multă melanină şi, de aceea, pielea devine mai închisă la culoare, determinând ceea ce unii numesc «aspect sănătos»! Bronzul, încă un simbol al atractivităţii şi sănătăţii este, de fapt, o reacţie de apărare.

Ce boli „interzic‟ expunerea la soare?

Pe lângă arsurile solare, care apar ca o consecinţă a expunerii necorespunzătoare la soare, trebuie să ştiţi că există şi persoane care dezvoltă alergie la soare (lucita estivală). Soarele poate agrava o patologie preexistentă: boli cardiovasculare, boli autoimune (lupus eritematos, alte colagenoze, vitiligo). De asemenea, agravează acneea, cuperoza (rozaceea), melasma (pigmentările la nivelul feţei), porfiria. Pot să apară reactivări ale herpesului. Dacă urmaţi un tratament cu anumite medicamente fotosensibilizante (antibiotice, contraceptive orale, antiinflamatorii, medicamente antiacneice sau care scad tensiunea arterială) pot să apară erupţii cutanate datorită expunerii la soare. Nu vă expuneţi la soare dacă aveţi multe aluniţe!

Care sunt afecţiunile în care se recomandă expunerea la soare?

Soarele favorizează sinteza de vitamină D (intervine în combaterea rahitismului la copii – pentru o sinteză adecvată de vitamină D, copilul are nevoie de 10-15 minute de expunere la soare zilnic), întăreşte sistemul imunitar, luptă cu depresia şi ameliorează durerile articulare. Unele afecţiuni dermatologice – de exemplu, psoriazisul sau dermatita atopică se ameliorează după expunerea la soare.

Ce înseamnă factor de protecţie solară şi cum ştim ce loţiune să alegem în funcţie de piele?

Factorul de protecţie solară (FPS) se referă doar la protecţia împotriva razelor UVB, iar numărul care însoţeşte FPS oferă informaţii asupra timpului pe care îl avem la dispoziţie până la apariţia înroşirii pielii (arsurii solare) în urma expunerii la soare. Ca să vă faceţi o idee, FPS 15 absoarbe 94% din radiaţiile UVB, FPS 30 absoarbe 97% din radiaţiile UVB, iar FPS 50 absoarbe 98% din radiaţiile UVB.

Care este, totuşi, diferenţa între FPS 15 şi FPS 50? E simplu. Să presupunem că fără a folosi cremă de protecţie solară, pielea dumneavoastră s-ar înroşi după 10 minute de expunere la soare. Crema cu SPF15 vă va proteja 15X10 minute, iar cea cu FPS 50 vă va proteja 50X10 minute până la apariţia înroşirii pielii. Alegeţi întotdeauna creme de fotoprotecţie care au specificat «spectru larg», pentru că acestea au protecţie împotriva UVA şi UVB. Aplicarea cremei se face cu 20 de minute înainte de expunerea la soare şi se reaplică după 3-4 ore, după imersia în apă sau după efectuarea de exerciţii fizice solicitante.

Ce este fototipul cutanat şi cum îl putem afla?

Există şase tipuri diferite de piele(fototipuri cutanate), a căror culoare este determinată de nivelul de melanină din piele. Melanina este pigmentul natural al pielii, care ne protejează împotriva radiaţiilor UV. Cu cât soarele este mai puternic, cu atât persoanele ce locuiesc în aceste zone au pielea mai închisă la culoare. Fototipul 1 – păr blond său roşcat, ochi verzi sau albaştri, piele extrem de albă, ce se arde uşor şi nu se bronzează. Fototipul 2 – păr blond-roşcat spre şaten, ochi verzi-căprui, piele deschisă care se arde uşor şi se bronzează foarte greu. Fototipul 3 – par şaten, ochi căprui, piele de culoare medie, ce se arde moderat şi se bronzează gradual mixt. Fototipul 4 – păr saten-brunet, ochi căprui sau negri, piele mată, care se arde greu şi se bronzează bine. Fototipul 5 – păr brunet, ochi negri, piele închisă, care se arde foarte rar şi se bronzează intens. Fototipul 6 – păr negru, ochi negri, piele închisă, care se arde foarte rar şi se bronzează intens.

Fototipul cel mai întâlnit în România este de tip 3, dar există şi persoane cu fototip 2.

Care sunt primele semne ale apariţiei cancerului de piele?

Există cancere de piele «bune» şi «rele», cum le explic eu pacienţilor mei. Carcinoamele bazocelulare apar de obicei pe zone expuse la soare (faţă – nas, în jurul ochilor), sub formă de mici leziuni roşii sau perlate, care se pot transforma în mici răni – ulceraţii, uneori acoperite de coajă. Evoluează timp îndelungat (luni, ani) şi, adesea, pacientul le dă atenţie doar când cresc în dimensiune sau sângerează. Când leziunile sunt la nivelul buzelor, urechilor avem de-a face cu un carcinom spinocelular. Acestea sunt formele «bune» de cancer, care sunt cel mai adesea vindecabile prin excizia chirurgicală a leziunilor. Melanomul este, însă, una dintre cele mai agresive forme de cancer şi, de obicei, este vorba despre o aluniţă care şi-a modificat dimensiunea, culoarea, forma, care sângerează sau doare, dar poate să apară şi ca o leziune nouă la nivelul pielii.

Este foarte importantă consultaţia dermatologică imediat ce am observat o leziune nouă, care nu se vindecă sau o aluniţă care şi-a modificat aspectul sau pe care am traumatizat-o.

Mai sunt câteva zile de vacanţă, încă mai putem obţine un bronz sănătos şi rezistent. Există o reţetă care să dea rezultate rapide?

Reţeta pentru un bronz rezistent stă în hidratarea pielii şi în bronzarea progresivă. Este recomandat să faceţi plajă aproximativ 2-3 ore în fiecare zi, dimineaţă sau după-amiază, evitând intervalul orar 11-16 (radiaţiile UV sunt cele mai intense). Înainte şi când faceţi plajă, consumaţi alimente bogate în betacaroten (cele de culoare roşie sau portocalie influenţează bronzarea). Betacarotenul conţinut în fructe şi legume se transformă în retinol în timpul digestiei, datorită mucoasei intestinale. Acest retinol (vitamina A) este transportat de celulele noastre şi permite sinteza melaninei. Melanina este responsabilă de pigmentarea pielii – adică de obţinerea bronzului. Morcovul este sursa ideală de betacaroten, dar puteţi consuma şi roşii, pepene, mure, afine, piersici, căpşune, cireşe, zmeură, caise, pătrunjel, mango, broccoli, spanac. Există şi comprimate de betacaroten. Aplicarea cremei de fotoprotecţie este obligatorie. În primele zile se va folosi o cremă cu FPS 50, apoi cremă de fotoprotectie cu FPS 20 sau 30. Veţi obţine un bronz arămiu şi evitaţi apariţia arsurilor solare.

@Shutterstock, arhiva