Predestinată unui destin aparte, Lana a recunoscut că n-a reuşit niciodată să iasă din umbra tatălui său. Când a ajuns în SUA, Svetlana a recunoscut că voia să se exprime aşa cum nu i s-a permis niciodată în Rusia. În plus, n-a mai suportat să vadă cum era tratat Brajesh Singh în ţara ei natală, un indian comunist cu care avea o relaţie amoroasă. Cu toate că s-a referit, la un moment dat, la Brajesh ca la soţul ei, Lanei nu i-a fost permis niciodată să-l ia de bărbat.

Peters s-a dus în India în 1966, pentru a-i împrăştia cenuşa fostului ei partener de viaţă, iar, la întoarcere, în loc să revină în Rusia, s-a dus la ambasada Statelor Unite şi a cerut azil. Şi-a ars paşaportul şi s-a lepădat de comunism şi de tatăl ei, pe care l-a numit „un monstru moral şi spiritual”. Peters a fost căsătorită de trei ori şi a avut tot atâţia copii, iar aceasta este povestea ei de viaţă.

Prima ei autobiografie, Twenty Letters to a Friend, a fost publicată în 1967 şi a fost un adevărat best seller, înregistrând un profit de 2,5 milioane de dolari. Autoarea şi-a schimbat numele în Lana Peters când s-a măritat cu arhitectul William Wesley Peters, în SUA. Cei doi soţi s-au stabilit în Wisconsin şi au avut o fiică, pe Olga, înainte de-a divorţa în 1973.

Lana s-a întors, pentru o scurtă perioadă de timp în Rusia, în anii '80, dar a plecat din nou după ce s-a certat cu rudele ei. Într-un interviu din 1990, cu cei de la Independent, Peters a recunoscut că nu avea bani, la acea vreme, şi că trăia cu Olga într-o casă închiriată. Însă, în ciuda greutăţilor, a reuşit să ducă o viaţă împlinită până la o vârstă apreciabilă.