Ultima moştenitoare a coroanei hawaiene, prinţesa Victoria a fost cunoscută pentru poporul ei ca „Ka’iulani, cel mai înalt punct al cerului”. S-a născut când ţara ei începuse să fie transformată de baroni ai zahărului americani.

De-a lungul secolului care a urmat morţii ei la vârsta de 23 de ani, prinţesa Ka’iulani a fost apreciată pentru modul în care a pledat în numele Hawaii.

Prinţesa Ka’iulani a fost educată în stil occidental

Când s-a născut prinţesa hawaiană Ka’iulani, în anul 1875, Hawaii era o ţară foarte diferită de ceea ce fusese cu un secol înainte. Într-o serie de bătălii, strămoşul ei, Kamehameha I, a condus mii de soldaţi spre victoria asupra unora regate pentru a forma un Regat hawaian unit. În următoarele decenii, regatul a cunoscut o revoluţie socială, politică şi economică. Creştinismul a devenit religia dominantă. Zeci de diplomaţi au sosit aici din naţiuni din întreaga lume, iar plantaţiile de zahăr vaste au devenit motorul economic al ţării.

Când tatăl lui Ka'iulani, scoţianul Archibald Scott Cleghorn, a sosit la Honolulu în 1851, capitala semăna cu oricare alt oraş din Scoţia natală, cu lumini stradale pe bază de kerosen în cartierele mai înstărite, biserici, domni hawaiieni bine îmbrăcaţi şi doamne care aveau întâlniri sociale. El a construit un mic imperiu mercantil şi şi-a obţinut cetăţenia în 1870. S-a căsătorit cu prinţesa Likelike, apoi a susţinut accesul la tron al fratelui ei, Kalākaua, astfel încât la momentul naşterii ei, Ka’iulani era deja moştenitoare a Casei Kalākaua.

Prinţesa Ka’iulani a primit o educaţie în stil occidental, pe care părinţii ei o considerau potrivită pentru o prinţesă. Aceasta includea în principal citire, scriere, muzică şi bune maniere.

Citeşte şi:

Cei mai longevivi monarhi din istorie. Regele care a domnit 8 decenii a fost numit pe când avea 4 luni

Pentru Ka’iulani a fost cea mai frumoasă perioadă din viaţa ei. Se juca cu prietenii, călărea poneiul ei preferat, învăţa să picteze, naviga şi se bucura de compania guvernantei ei americane. În paralel însă, familia ei se lupta să păstreze controlul asupra regatului.

Regele a făcut greşeala de a numi occidentali în poziţii politice cheie