Criza sanitară din întreaga lume a adus odată cu numărul semnificativ de infectări şi soluţii de prevenire a bolii, dar şi de creştere a imunităţii, după infecţie. Vitaminele C şi D, mineralul zinc şi antioxidantul quercitină (face parte din clasa bioflavonoidelor, pigmenţi din plante) sunt dintre cei mai întâlniţi când vine vorba despre recomandările medicilor pentru întărirea imunităţii. În acelaşi timp, nutrimentele fac şi subiectul câtorva mituri apărute în context epidemiologic. De exemplu, vitamina C te poate ajuta să grăbeşti vindecarea, dar nu poate preveni îmbolnăvirea. În ceea ce priveşte vitamina D, oamenii de ştiinţă au observat că la un număr mare de bolnavi de COVID-19 s-au înregistrat şi carenţe de vitamina D. De aici, a reieşit că această vitamină îţi poate oferi protecţie în faţa infecţiei cu SARS-CoV-2. Quercitina este un antioxidant, care a demonstrat în studii clinice, că are efect antihistaminic şi efect antiinflamator, putând reduce simptome, precum ochi înlăcrimaţi, strănut, nas înfundat, respiraţie dificilă, înroşirea pielii, prurit, edeme. Câteva simptome fiind comune cu cele ale bolii provocată de coronavirus.

Imunitate nativă şi imunitate dovândită

Sistemul imunitar reprezintă o reţea complexă de celule şi molecule, care ne protejează de microorganisme şi substanţe străine corpului. Rezistenţa organismului la îmbolnăvire se numeşte imunitate (din latină imunitas-atis, adică scutire de orice obligaţie) şi se manifestă prin mijloace de apărare specifice şi nespecifice. În cazul mijloacelor de apărare nespecifice, vorbim despre imunitatea naturală, genetică. Modalităţile de apărare specifice, mai precis, modul cum reacţionează corpul la atacurile externe şi interne, de-a lungul vieţii, sunt cunoscute şi sub denumirea de imunitate dobândită.

Funcţia imunitară se dezvoltă şi devine mai complexă pe măsură ce sistemul se maturizează, iar organismul învaţă să se apere singur împotriva diferiţilor agenţi patogeni.

Ce să ştii despre virusuri

Virusurile sunt de vină pentru apariţia multor afecţiuni, de la viroze până la infecţii fatale, produse de virusul HIV. Se estimează că există mai mult de 400 de virusuri care pot ataca omul. Dimensiunea lor este cuprinsă între 20 şi 300 de nanometri, deci sunt extrem de mici şi pot traversa barierele biologice, pentru a infecta. Genomul lor viral au un singur tip de acid nucleic, fie ADN (dezoxiribovirusuri), fie ARN (ribovirusuri). Deşi au enzime proprii, nu pot amplifica sau reproduce informaţia din genom fără o celulă-gazdă. Altfel spus, virionul, elemental viral infecţios nu are putere în afara celulei-gazdă – celule umane, vegetale, bacteriene, fungice, parazitare şi ale insectelor. Cât de uşor poate intra virusul în corp? Depinde de capacitatea sistemului imunitar de a-l bloca.

Obiceiuri care fortifică sistemul imun

Menţinerea unei imunităţi puternice presupune adoptarea unui stil de viaţă echilibrat, fără excese, fără suprasolicitare, cu o alimentaţie sănătoasă, cu asigurarea unui somn suficient şi de calitate, reducând nivelul de stres şi de poluanţi casnici. În ceea ce priveşte dieta care poate ajuta la întărirea imunităţii, este bine ca meniul să cuprindă: cereale integrale, fructe proaspete şi uscate, lactate (iaurturi, kefir, sana), legume, ouă, fructe oleaginoase (migdale, alune, nuci, fistic etc.), peşte, fructe de mare, carne albă şi carne roşie slabă, carne de pasăre şi acizi graşi nesaturaţi Omega-3 (ulei de măsline, seminţe de in) şi Omega-6.

Ştiai că…

… antibioticele nu tratează infecţiile virale, dar în cazul COVID-19, se prescriu astfel de medicamente pentru preveni co-infecţiile cu bacterii patogene?

… dozele mari de vitamina C pot provoca efecte secundare, inclusiv greaţă, crampe şi un risc crescut pentru apariţia colicilor renale (pietre la rinichi)?

… 20-30 de minute de exerciţii fizice moderate pe zi te pot ajuta să stimulezi şi să întăreşti sistemul imunitar, pentru a avea o sănătate mai bună?

... imunitatea de turmă – capacitatea unei mase de oameni de a rezista unei infecţii – nu e posibilă, după cum a afirmat Sir Andrew Pollard, şeful Grupului de Vaccinuri Oxford? „Această tulpină ne-a adus în situaţia în care imunitatea de turmă nu e posibilă, pentru că infectează şi oamenii vaccinaţi. Cred că ceea ce urmează e ca virusul să dezvolte o nouă tulpină, care să fie şi mai transmisibilă printre cei vaccinaţi. De aceea, e important ca programele de vaccinare să nu fie construite în jurul ideii atingerii imunităţii de turmă‟, a declarat. Pollard.