Efectele pe care le are muzica clasică asupra creierului nostru. Ce ni se întâmplă când ascultăm Mozart

Multă lume e de părere că simplul fapt că ascultăm muzică clasică ne face mai inteligenţi. Însă este sau nu un mit acest lucru şi, mai ales, ce modificări se produc la nivelul creierului nostru când suntem expuşi acestui fel de muzică?

De sute de ani, oamenii au simţit nevoia să creeze muzică şi să se mişte pe anumite ritmuri. De fapt, se pare că muzica a deviat din protolimbaj – acel limbaj din care ar fi evoluat mai multe limbi cunoscute pe pământ – şi că provine dintr-o formă timpurie de comunicare între oameni.

În 2013, s-a realizat un studiu despre motivele pentru care oamenii ascultă muzică şi s-a ajuns la concluzia că muzica ne poate afecta starea, făcându-se să simţim numeroase sentimente – de la fericire, tristeţe, pasiune, inspiraţie sau ne umplu, pur şi simplu, de energie. Dar de ce se întâmplă asta, cum de are muzica un asemenea efect asupra noastră?

Unii cercetători sunt de părere că muzica tensionată ne modifică ritmul cardiac, lucru care ne poate face să ne simţim inconfortabil, dacă este ceva neaşteptat, sau, din contră, plini de energie. Un studiu realizat, în 2015, de BBC susţine că notele înalte ne agită, pe când tonurile joase au efect de calmare asupra noastră.

O altă cercetare, realizată în 2014, de către Nature, sugerează că muzica are capacitatea de-a stimula anumite părţi ale creierului uman, care n-ar fi folosite în alte circumstanţe. Câteodată asociem anumite amintiri sau sentimente cu o anumită muzică, iar acest lucru ne poate stimula productivitatea.

În 1993, fizicianul şi profesorul Gordon Shaw a realizat un experiment cu muzica clasică. La Universitatea din California, acesta a pus Mozart unor studenţi şi a descoperit o creştere în IQ-ul lor. Cu toate că acest studiu nu este recunoscut de alţi cercetători ca având o dovadă ştiinţifică demnă de a fi luată în seamă, putem trage singuri concluzia că muzica clasică are efecte pozitive asupra creierului uman, experimentând chiar noi acest lucru.

Şi, nu numai că muzica clasică ne ajută să ne relaxăm şi ne calmează, lucruri care ne cresc oricum productivitatea, dar e capabilă să ne schimbe şi gândurile. Cercetătorii au ajuns la concluzia că ascultându-l pe Mozart ni se încălzesc anumite părţi ale creierului care ne permit să ne dezvoltăm gândirea abstractă, ne fac mai creativi.

Kevin Labar este un alt om de ştiinţă preocupat de acest subiect, iar el a demonstrat lumii întregi – în urma studiului făcut de el – că muzica are puterea de-a ne face să ne concentrăm mai bine, ceea ce ne creşte, evident, performanţa.

Acest lucru se întâmplă pentru că, atunci când ascultăm muzică clasică, organismul nostru creează dopamină în timp ce ne relaxăm şi ne calmăm. În acelaşi timp, este stopată eliberarea hormonilor stresului, motiv pentru care starea noastră de spirit se îmbunătăţeşte şi ceea ce facem devine mai plăcut decât era înainte.

În 2011, opt studenţi voluntari au luat parte la un experiment realizat de Universitatea McGill, în cadrul căruia li se scana creierul în timp ce ascultau ce muzică voiau ei. Era vorba doar de muzică instrumentală, pentru a nu exista asocieri cu anumite cuvinte. Rezultatul a fost că nivelul dopaminei a crescut cu 9% la cei care au ascultat ce muzică le plăcea.

Cercetătorul francez Dr. Alfred A. Tomatis e convins că muzica lui Mozart ne creşte coeficientul de inteligenţă, în ciuda faptului că nu există prea multe dovezi ştiinţifice care să demonstreze acest lucru. Totuşi, toate studiile realizate până acum – aşa la scară mică, cum au fost ele făcute – susţin această ipoteză.

Foto - Shutterstock