ERAD (Electrorezecţia cu Ansă Diatermică) este o procedură noninvazivă prin care medicul îndepărtează ţesutul afectat, lezionat, al colului uterin. Intervenţia se realizează numai la recomandarea specialistului, dacă aceasta se impune. 

Pentru a ajunge la concluzia că este nevoie de  electrorezecţie, înainte de efectuarea ei medicul trebuie să fi constatat că este necesară. „Atunci când testul Babeş-Papanicolau, testul HPV şi colposcopia indică faptul că pe suprafaţa colului uterin există unele modificări, pentru a stabili un diagnostic exact medicul are nevoie de rezultatul analizei microscopice a respectivei leziuni. Prin procedura ERAD va fi îndepărtată o cantitate minimă de ţesut, probă pe care anatomo-patologul o va analiza pentru a stabili despre ce tip de modificări celulare este vorba”, explică dr. Andreas Vythoulkas.

Intervenţia nu necesită spitalizare – durează doar câteva minute -, se realizează sub anestezie locală în cabinetul medicului ginecolog, iar disconfortul este minim şi constă, cel mult, într-o uşoară senzaţie de presiune abdominală. Medicul va folosi o ansă metalică foarte, foarte subţire (comparabilă cu firul de păr uman), cuplată la un aparat de electrochirurgie, cu ajutorul acesteia prelevând proba şi făcând totodată hemostază. Adică va cauteriza rana pentru a nu exista sângerare.

Indicaţia pentru ERAD se adresează acelor cazuri în care leziunile constatate în cadrul examenului de rutină şi apoi al investigaţiilor amintite mai sus (test Babeş-Papanicolau, HPV şi colposcopie) evidenţiază modificări la nivelul colului uterin cu potenţial de a fi precanceroase. O astfel de investigaţie are o deosebită importanţă în stabilirea diagnosticului. Iar un diagnostic precoce – în general, pentru orice afecţiune – creşte cu mult şansele de vindecare. Recomandarea de efectuare a unei electrorezecţii nu este cazul să sperie. Multe dintre leziunile identificate pot fi inofensive şi se pot vindeca de la sine. Altele însă, într-o mai mică proporţie, pot evolua – într-adevăr -, către o tumoră. Tocmai pentru a elimina un astfel de risc, medicul va prefera să le îndepărteze.

Electrorezecţia cu Ansă Diatermică nu determină complicaţii decât extrem de rar, la cel mult 2% dintre cazuri. ”Dacă ulterior acestei proceduri te confrunţi cu sângerări mai abundente decât la menstră, eliminare de cheaguri, secreţii urât mirositoare, dureri abdominale foarte puternice, febră şi frisoane, adresează-te medicului”, vă sfătuieşte dr. Vythoulkas. Acesta mai precizează şi faptul că procedura ERAD nu afectează fertilitatea, lucru susţinut şi de rezultatul unui studiu relativ recent.

Sursă imagine: www.pharma-gdd.com