Se spune că Alexandru Ioan Cuza şi-a iubit mai mult amanta decât soţia, Elena Cuza, cunoscută pentru numeroasele acţiuni caritabile. Elena Cuza a fost fiica postelnicului Iordache Rosetti şi a soţiei sale, Catinca, Elena Rosetti, viitoarea soţie a lui Alexandru Ioan Cuza, s-a născut la 17 iunie 1825. Şi-a petrecut copilăria la Soleşti, Vaslui, la moşia părinţilor ei, alături de cei trei fraţi. A avut parte de educaţie aleasă, învăţând timpuriu limbile franceză şi germană. La vârsta de 15 ani s-a mutat la Iaşi, unde a intrat în mediile frecventate de înalta societate.

Pe Alexandru Ioan Cuza, de care s-a îndrăgostit la prima vedere, l-a cunoscut în 1844. Cei doi şi-au unit destinele chiar în acelaşi an, pe 30 aprilie, stabilindu-se în casa părinţilor lui, la Galaţi.

Gestul nobil al Elenei Cuza

Alexandru Ioan Cuza a avut o legătură amoroasă durabilă cu Maria Obrenovici, fiica cea mai mare a boierului antiunionist Costin Catargi, văduva lui Efrem Obrenovici şi mama lui Milan, viitorul rege al Serbiei.

Aflată în exil la Paris, Elena Cuza a aflat de legătura lor şi i-a cerut soţului ei să pună capăt relaţiei. Acesta nu a ascultat însă de sugestia ei, continuându-şi nestingherit relaţia cu amanta.

Maria Obrenovici i-a dăruit lui Cuza doi băieţi, pe Alexandru şi Dimitrie. Mai mult de atât, Cuza i-a cerut soţiei sale să îi adopte pe copiii pe care el îi avea cu Maria. Elena s-a gândit atunci la divorţ şi a plecat o perioadă la Paris. Revenită în ţară, ea a acceptat să îi adopte, dedicându-se creşterii celor doi.  

Chiar şi după ce a fost nevoit să abdice şi să plece în exil, Cuza a continuat să se vadă cu amanta sa. Cea care i-a fost însă alături până în ultima clipă a fost soţia sa, care a continuat să aibă grijă şi de cei doi copii.