Când o persoană este stresată pe o perioadă îndelungată de timp, indiferent că este vorba de stres emoţional (teamă, anxietate, îngrijorare, tristeţe etc) sau stres chimic (dezechilibru hormonal cauzat de somn insuficient, hrană neadecvată, aer poluat etc), organismul îşi concentrează întreaga energie asupra problemei care cauzează stresul. Altfel spus, creierul percepe emoţiile şi stările negative ca pe un pericol şi trimite semnale organismului să fie pregătit pentru a lupta cu acel pericol. Astfel, organele noastre, începând cu creierul, nu mai primesc energia de care au nevoie pentru a funcţiona bine. Pe o perioadă scurtă de timp, acest lucru nu este dăunător sănătăţii, dar, când stresul este constant, încep să apară tot felul de probleme de sănătate, de la cancer la boala Alzheimer şi la depresie.

Citeşte şi: Cum recunoşti atacul de panică

Fericirea, cel mai bun medicament

Faptul că stresul provoacă slăbirea sistemului imunitar, nu mai este de mult o noutate. Iar, tot mai mulţi cercetători în domeniul ştiinţei medicale şi-au pus întrebarea dacă nu cumva lucrurile funcţionează şi invers. Adică, dacă emoţiile negative care cauzează stres duc la boală, pot emoţiile pozitive să prevină bolile sau chiar să ajute la vindecarea acestora? Studiile aşa-zisor vindecări miraculoase arată că, într-adevăr, starea psihică joacă un rol definitiv în vindecarea de afecţiuni cronice.

Odată cu o alimentaţie sănătoasă şi cu un stil de viaţă sănătos, o minte relaxată şi calmă, precum şi cultivarea sentimentelor pozitive ca iubirea, recunoştiinţa, empatia, fericirea sau compasiunea sunt reţeta perfectă pentru o viaţă lungă şi lipsită de probleme medicale majore.

Pentru a nu mai cădea victime stresului, psihologul Angela Nuţu, vicepreşedintele Asociaţiei Române de Hipnoză, a creat un ghid de supravieţuire mintală, care poate fi urmat oricând, nu doar în perioada pandemiei de Covid-19. Iată ce conţine acesta!

Citeşte şi: Un nou număr TelVerde pentru ajutor psihologic

Sfatul specialistului

Meditează. „Mulţi se sperie de acest concept deoarece automat se gândesc la metodele complexe din filme. Este o modă poate, dar tu fă-o aşa… cinstit şi relaxat, pentru sufletul tău! Dacă nu ai vreo metodă anume de meditaţie pe care o cunoşti, e simplu: stai într-o poziţie relaxată şi observă-ţi respiraţia, bătăile inimii sau gândurile care vin şi…ghici ce? – trec! Doar observă-le, nu le urma, nu le combate! Fă acest lucru ori de cate ori ai ocazia sau ai nevoie. Începe cu câte cinci, maxim 10 minute, nu te arunca la prea mult timp încă de la început. Altfel va fi ca la dietele cu o roşie pe zi… te va ţine până pe la ora 16-17, când devastezi frigiderul”, explică psihologul Angela Nuţu.

Introspecţia. „Stai cu tine şi întelege-te. Iartă-te! Acceptă-te! Cunoaşte-te! Spuneţi mereu că cel mai bine e aşa cum se întâmplă, că era nevoie în drumul tău, în viaţa ta să ai acea experienţă, care o fi ea, mai ales acelea care nu-ţi plac, ca să fii mai mult, să fii mai conştient, să fii mai puternic, mai iertător sau plin de compasiune etc.”, spune specialistul.

Râsul. „Fă din râs un obicei! Construieşte o „autostradă” pentru atitudinea de joacă, de bucurie. Uneori este bine să nu ne luăm prea tare în serios! Dă-ţi voie să greşeşti! Dacă te temi de ridicol sau de greşeli, fă-le special! Imunizează-te! Ieşi din casă cu tricolul pus pe dos şi observă, cu uimire, cum Pământul nu s-a oprit din rotaţie pentru că tu ai făcut acest lucru”.

Cultivă recunoştinţa. „Simt că nu pot sublinia îndeajuns importanţa acestui lucru, acestui obicei – de a fi recunoscători pentru ceea ce trăim, avem, experimentăm, suntem! Dimineaţa, când te trezeşti şi/sau seara când te duci la nani, fă-o cu sufletul uşor pentru toate binecuvântările din viaţa ta! Poate ai două mâini şi două picioare. Poate ai un job, un partener, părinţii sau măcar unul dintre ei în viaţă, fraţi, surori, prieteni. Poate eşti frumoasă, poate ai o casă confortabilă, mergi în vacanţe şi ai amintiri speciale. Poate realizezi că eşti integru mental si psihic – crede-mă, am facut rezidenţiat la Spitalul Obregia din Bucuresti şi ştiu ce înseamnă să nu fii! Indiferent că sunt motive mari sau mici, dă-ţi seama câte motive de recunoştinţă şi bucurie ai în fiecare zi! Infinit mai multe decât cele de lipsă sau teamă! Cu alte cuvinte, dă un sens, o direcţie vieţii tale! Aceea a binelui şi a creşterii! Cu cât o să faci aceste lucruri, cu atât teama, stresul şi imunitatea scăzută, vor fi mai mici în viaţa ta. Pentru că alegi ce atitudini şi emoţii să cultivi! Fii liber, fii conştient, fii vesel, întelege, acceptă şi fii recunoscător”, conchide psihologul Angela Nuţu.