Adevăratul conte de Monte Cristo, un cizmar. Are o poveste de viaţă impresionantă

Edmond Dantès, personajul central al romanului „Contele de Monte Cristo” de Alexandre Dumas, a avut un corespondent real, Pierre Picaud, un cizmar din oraşul Nîmes, Franţa.

Este celebră povestea personajului Edmond Dantès. Când toate păreau să îi surâdă – urma să fie promovat căpitan de corabie şi să se însoare cu frumoasa Mercédès, pe care o iubea enorm – destinul i-a jucat o farsă. În urma unui complot, Dantès este acuzat de trădare, fiind arestat şi trimis în temniţa castelului d’If. După ani buni de închisoare, complet schimbat la eliberare, Edmond Dantès nu are decât un singur gând: să se răzbune.

Pierre Picaud şi destinul său greu încercat

Alexandre Dumas s-a inspirat pentru creionarea personajului Edmond Dantès dintr-o poveste reală, cea a lui Pierre Picaud, un cizmar din oraşul Nîmes, Franţa.

În 1807, Picaud urma să se însoare cu o femeie înstărită din oraş, lucru care a stârnit invidia unor prieteni de-ai lui - Loupian, Solari şi Chaubart. Aceştia l-au denunţat autorităţilor în baza unei acuzaţii false de spionaj în favoarea englezlor. În urma acestui denunţ, Picaud a fost arestat şi întemniţat şapte ani şi abia după trei ani a aflat motivul pentru care a fost trimis după gratii. În închisoare a legat o prietenie cu preotul italian Torri (corespondentul abatelui Faria din roman), la rândul lui, deţinut. Înainte de a muri, Torri i-a mărturisit că a ascuns o comoară undeva în Milano, pe care i-a lăsat-o moştenire.

Picaud a fost eliberat în 1814. După eliberare, a intrat în posesia comorii, după care şi-a plănuit bine răzbunarea faţă de prietenii care l-au trădat. Chaubart a fost ucis, iar Solari a murit otrăvit. În cele din urmă, după un joc al răzbunării, Loupian, cel care se căsătorise cu logodnica lui Picaud, a fost înjunghiat de acesta.