Care este cea mai veche mănăstire rupestră din România. Ce alt detaliu o face unică în ţară

În satul Jgheaburi din comuna Corbi, judeţul Argeş, la 50 de kilometri de Piteşti şi 165 km de Bucureşti, se află un schit rupestru deosebit, mănăstirea Corbii de Piatră, un loc special din mai multe puncte de vedere.

Corbii de Piatră este o biserică săpată în peretele masiv de stâncă înalt de aproape 30 de metri şi cu o lungime de 14,5 metri. Este atestată din 1512, din perioada domnitorului Neagoe Barasab, grota datând se pare din secolul al II-lea, când era folosită ca ascunzătoare de către creştini. Este cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră. O altă particularitate: este singurul lăcaş de cult cu două altare funcţionale în acelaşi naos din ţară.

A existat presupunerea că cele două altare ar fi fost construite pentru a servi atât cultului ortodox, cât şi celui catolic. Însă aspectul lor bizantin infirmă această supoziţie, împingând vechimea construcţiei în primul mileniu al erei creştine. În ultimele decenii au fost specialişti care au plasat săparea acestui locaş chiar în vremea persecuţiilor împotriva creştinilor. Argumentul lor ar fi intrarea minusculă în biserică (sub 1 metru înălţime), ce ar fi fost perfect adaptată acelor vremuri şi uşor de ascuns. De-a lungul bisericuţei, săpată tot în stâncă, se află trapeza mânăstirii, un spaţiu amenajat ca un fel de tribunal în aer liber, despre care tradiţia locului spune că i-ar fi slujit voievodului Neagoe Basarab drept divan pentru judecarea multelor pricini ale supuşilor săi, cu prilejul hramului bisericii - Adormirea Maicii Domnului, informează adevarul.ro

Se remarcă şi picturile străvechi

În afară de frumuseţea sălbatică a lăcaşului săpat în rocă, de particularităţile interiorului şi pitorescul exteriorului, se remarcă rămăşiţele zugrăvelii care a împodobit timp de secole pereţii invadaţi acum de infiltraţii şi mucegaiuri. Despre picturile rupestre de la Corbii de Piatră, specialiştii afirmă că sunt executate în cea mai pură tradiţie bizantină, realizarea lor fiind plasată în secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Schitul are cea mai veche pictură din Ţara Românească (început de secol XIV). Frescele din biserică sunt originale, iar unii istorici de artă consideră că ele au servit drept model pentru cele de la Biserica Domnească din Curtea de Argeş, realizate cu un secol mai târziu. Fresca este deteriorată însă de microorganisme.  

Foto: Shutterstock