Cine a fost sursa de inspiraţie pentru personajul Hannibal Lecter din „Tăcerea mieilor”

Unul dintre cele mai cunoscute personaje negative din cinematografie este Hannibal Lecter din „Tăcerea mieilor”, un criminal notoriu, interpretat de Anthony Hopkins. Este un rol care i-a adus actorului un Premiu Oscar şi un BAFTA, prestaţia sa fiind foarte apreciată.

În „Tăcerea mieilor”, Clarice Starling (Jodie Foster, Oscar pentru acest rol), agent FBI, primeşte spre investigare cazul unui ucigaş în serie, Buffalo Bill, un individ care are obiceiul de a-şi jupui victimele. Pentru a rezolva acest caz dificil, Clarice cere ajutorul unui criminal notoriu, Hannibal Lecter (Anthony Hopkins). Cei doi se întâlnesc într-o închisoare de maximă securitate, iar intervievarea lui Hannibal devine pentru Clarice un joc provocator.

Anthony Hopkins a obţinut Oscarul pentru „cel mai bun actor în rol principal“, în 1992, pentru interpretarea impecabilă a personajului Hannibal Lecter.

Rol inspirat de un medic criminal în serie

→

Imaginea 1/2: 2 shutterstock 185460959 jpg jpeg

Thomas Harris este autorul poveştii din spatele filmului „Tăcerea mieilor“. Lector, personajul închipuit de scriitor, a apărut iniţial în cartea „Dragonul Roşu“, pentru ca, mai apoi, portretul lui să fie regăsit şi în paginile romanului „Tăcerea mieilor“. Pelicula realizată în 1991, care a urmat firul poveştii închipuite de Harris, s-a bucurat de succes, fiind premiată cu cinci premii Oscar.

Harris a dezvăluit identitatea ucigaşului după asemănarea căruia l-a construit pe Hannibal Lecter, protagonistul romanului său. După spusele lui, acesta a fost inspirat de un criminal, doctor de profesie, pe care l-a cunoscut, într-o închisoare din Mexic, în anii ʼ60. Harris a declarat jurnaliştilor de la „The Times“ că l-a cunoscut pe doctorul Salazar într-o închisoare din Mexic, când lucra ca jurnalist şi dorea să realizeze un interviu cu un individ american care omorâse trei oameni. „Dr. Salazar era un om mărunt, slab şi avea părul roşu închis. Era liniştit şi chiar elegant în gesturi“, îl descrie Harris pe cel care i-a fost sursă de inspiraţie.