Cum şi-a pus capăt zilelor Virginia Woolf. Scriitoarea suferea de depresie

Una dintre cele mai mari autoare din întreaga istorie a literaturii lumii, Virginia Woolf a ales să îşi încheie socotelile cu viaţa la 59 de ani.

Virginia Woolf s-a născut la 25 ianuarie 1882, sub numele de Adeline Virginia Stephen, în cartierul londonez Kensington. Tatăl ei, Sir Leslie Stephen, era un cunoscut istoric, autor, critic şi editor fondator al „Dicţionarului Biografiilor Naţionale“, lucrare de referinţă care va influenţa biografiile experimentale ulterioare ale Virginiei.

În 1922, i-a apărut primul roman experimental şi inovator, „Camera lui Jacob”. Autoarea a îmbogăţit literatura universală cu „Doamna Dalloway” (1925), „Spre far” (1927), „Orlando” (1928), Valurile” (1931) şi „Între acte” (publicat post-mortem, în 1941).

Scriitoarea a fost una din figurile centrale ale Grupului Bloomsbury, grup de intelectuali rafinaţi, reprezentativ pentru tot ce avea mai bun în acel moment avangarda gândirii literare şi artistice britanice.

„Sunt sigură că îmi pierd din nou minţile”

În afara succesului de care se bucura ca scriitoare, Virginia Woolf a suferit de depresie. Primul episod depresiv l-a avut la 13 ani, când mama sa a murit de gripă.

Frământările persoanele au determinat-o să îşi încheie socotelile cu viaţa. Pe 28 martie 1941, Virginia Woolf şi-a umplut buzunarele paltonului cu pietre şi s-a aruncat în râul Ouse din apropierea casei sale. Ultima sa scrisoare, în care şi-a explicat gestul, a fost adresată soţului său: „Sunt sigură că îmi pierd din nou minţile. Cred că nu voi mai putea trece peste aceste moment şi că nu-mi voi mai reveni de această dată. Aşa că fac cel mai bun lucru în situaţia asta”.