Ce nu ştiai despre misiunea spaţială Apollo 11. Detaliile care au dus-o la un pas de eşec
Au rămas în istorie cuvintele rostite de astronautul Neil Armstrong după ce a călcat pe lună pentru prima dată: „Un pas mic pentru om, un pas uriaş pentru omenire‟. În iulie 1969, echipa sa de astronauţi americani îşi împlinea visul de a ajunge pe Lună, după o muncă asiduă.
Pregătirea pentru aselenizare a presupus şi existenţa unei misiuni spaţiale de testare a capacităţii unui modul lunar de a duce astronauţii în siguranţă pe Lună. Această misiune s-a numit Apollo 10 şi a avut loc cu câteva luni înainte de cea în care omenirea a păşit pe satelitul Pământului pentru întâia oară. În ciuda calculelor realizate în timpul acestei misiuni în care s-a ajuns până la 16 km depărtare de Lună, au apărut probleme neprevăzute în timpul misiunii Apollo 11. Totul s-ar fi putut termina cu un eşec răsunător.
La aselenizare, mai era combustibil doar pentru un minut
Cum „socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg‟, aşa şi în cazul misiunii spaţiale Apollo s-a întâmplat să apară detalii care n-au fost luate în calcul înainte de plecare. Ar fi fost posibil ca modulul lunar (FOTO galerie) să rămână fără combustibil din mai multe motive.
Iniţial, în timpul misiunii care a precedat Apollo 11 nu a fost consumat tot combustibilul. Apoi, locul în care misiunea ar fi fost nevoită să aselenizeze era mijlocul unui crater, de aceea astronauţii au folosit combustibil în plus pentru a ajunge la marginea craterului, în siguranţă.
Înreaga misiune a durat numai 8 zile
Lansarea misiunii Apollo 11 a avut pe 16 iulie 1969. Pe 24 iulie, astronauţii se întorceau deja şi amerizau în Oceanul Pacific. Practic, astronauţii Neil Armstrong şi Buzz Aldrin au petrecut pe Lună aproximativ 24 de ore cât are o zi pe Terra. Au aselenizat la ora 22.17, pe 20 iulie, şi au părăsit suprafaţa Lunii a doua zi, la ora 19.54.
În acea zi, cea mai important din viaţa lor, astronauţii americani au fixat în solul lunar o cameră de luat vederi, un seismograf şi un reflector de unde laser care mai funcţionează şi azi, la 51 de ani de la momentul aselenizării. De asemenea, au cules roci şi praf lunar, au pus steagul American şi o placă comemorativă.
