Julia Child a fost spion CIA în al Doilea Război Mondial. În ce a constat ultima ei masă?
Înainte ca Julia Child să devină un chef cunoscut la nivel internaţional, a recunoscut un defect profesional pe care l-a avut atunci când şi-a dorit să devină spion – era prea impulsivă. Însă acest lucru n-a împiedicat-o să lucreze în domeniu şi chiar să aibă realizări deloc... top secrete.
La 28 de ani, Julia era manager de publicitate la un magazin de mobilă şi, într-o bună zi, s-a contrazis cu directorii atât de vehement, încât şi-a dat demisia pe loc: „Am făcut o greşeală în tactica mea şi am zburat de-acolo”, explica ea în momentul în care şi-a depus cererea de-a lucra la o agenţie de spionaj din Cel de-al Doilea Război Mondial, devenită între timp actualul CIA. „Totuşi am învăţat destul de multe despre publictate şi mi-aş fi dorit să fi fost mai mare şi mai experimentată ca să fi gestionat situaţia mai bine, pentru că era o funcţie interesantă”.
La vremea la care şi-a depus cererea pentru noul serviciu, Julia nu era măritată şi se semna cu numele de fată - McWilliams. Tânăra a avut emoţii la interviul respectiv, însă se pare că n-avea de ce, făcând o impresie bună: „Plăcută, vigilentă, capabilă şi foarte înaltă (1,88m)”, a scris cel care a stat de vorbă cu ea pentru obţinerea noului job.
A primit jobul în 1942, iar munca ei se desfăşura doar la birou în cadrul agenţiei de spionaj, după care a lucrat sub imediata conducere a directorului agenţiei, William Donovan. Astfel de informaţii au fost ţinute secrete decenii la rând de către CIA şi au fost făcute public abia recent.
În 1944, Julia s-a împrietenit cu un anume Fisher Howe, un coleg de-ai ei, care a detaliat relaţia lor: „Am devenit prieteni rapid. Julia era şefa secretariatului, avea sub control toate documentele agenţiei şi era absolut genială! Era foarte eficientă în ceea ce făcea.” Atât de eficientă, încât a primit o medalie de merit pentru eforturile depuse de ea în Chunking, China, în ultimii doi ani de război.
Julia McWilliams nu era un spion obişnuit, care să lucreze sub acoperire şi să urmărească cu binoclu prin tufişuri, însă munca ei a fost răsplătită precum merita. Ea a fost cea care a inventat o reţetă de chimicale care să îndepărteze rechinii din calea celor care puneau explozibil în apă, iar acest mixt se foloseşte şi-n ziua de azi.
Julia şi-a întâlnit soţul în timp ce lucra pentru guvernul american, în 1946. La scurt timp, Paul Child a fost transferat la Paris, iar şederea cuplului acolo i-a deschis Juliei un nou univers de oportunităţi. Soţul ei provenea dintr-o familie obişnuită cu cinele fastuoase, pe când Julia n-avea deloc experienţă în bucătărie în momentul în care a descoperit bunătăţile franţuzeşti şi şi-a propus să fie cea care să introducă în America bucătăria franceză.
Julia s-a înscris la un curs gastronomic la Paris şi a început să testeze tot felul de reţete acasă, servindu-i-le partenerului ei de viaţă, spre încântarea acestuia. După ce s-a mutat, în 2001, într-un centru destinat celor în vârstă, doamna Child şi-a lăsat întreaga casă, cu bucătăria ei faimoasă şi perfect utilată, celor de la Smith Collage.
Julia Child a murit în 2004 şi, înainte de a-şi da ultima suflare, şi-a dorit să mai guste odată supa franţuzească de ceapă, o reţetă pe care chiar ea o ajustase astfel încât să fie... perfectă, cum atlfel?!
Foto - Instagram Julia Child Foundation
